Anul 2024 are 366 zile, că este an bisect iar ultima zi din februarie este adăugată pentru a păstra anul calendaristic sincronizat cu anul astronomic. Următorul an bisect va fi 2028.
Însă această zi în plus este un motiv de sărbătoare. Mulți au diverse superstiții legate de 29 februarie.
Tradiții și superstiții pentru 29 februarie. Ce să nu faci sub nicio formă
În unele țări, 29 februarie este Ziua Burlacului. Este ziua când o femeie îl poate cere în căsătorie pe un bărbat. Dacă acesta refuză, atunci e obligat să-i dea femeii bani sau să-i cumpere o rochie.
În Europa, în clasele sociale înstărite, bărbatul îi cumpăra fetei 12 perechi de mănuși, pentru ca femeia să-și poată ascunde jena de a nu purta un inel de logodnă.
În Aurora, statul american Illinois, la 29 februarie femeile devin polițiști și îi pot aresta pe bărbații singuri, care trebuie să plătească o amendă de 4 dolari.
Citește și: De ce are luna februarie 28 de zile? Ce este anul bisect? Legătura cu superstițiile romanilor
În Grecia, se consideră că o căsătorie oficiată pe 29 februarie aduce ghinion.
Anul bisect a fost introdus în 1582 pentru sincronizarea calendarului cu anul astronomic.
Un an tropic, care înseamnă mişcarea completă de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui, durează 365,242190419 zile, adică aproximativ 31.556.925 de secunde.
Anul bisect o dată la patru ani reprezintă 365,25 de zile, iar calendarele tot se decalează. Prin urmare, a fost introdusă şi o altă regulă, astfel încât să se poată face o sincronizare mai bună a anilor calendaristici.
Anii bisecți sunt acei ani cu 366 de zile în loc de obișnuitele 365. Aceștia apar la fiecare patru ani în calendarul gregorian, calendarul folosit de majoritatea lumii. Ziua suplimentară, cunoscută sub numele de zi bisectă, este 29 februarie, care nu există în anii non-bisecți. Fiecare an care este divizibil cu patru, precum 2020 și 2024, este un an bisect, cu excepția unor ani de secol, adică ani care se termină în 00, cum ar fi anul 1900, conform descoperă.ro.
Sistemul nu este perfect: câștigăm aproximativ 44 de minute în plus la fiecare patru ani, adică o zi la fiecare 129 de ani. De aceea, nu folosim anii bisecți la centenar, cu excepția anilor divizibili cu 400, cum ar fi 1600 și 2000. Dar chiar și atunci, încă există o mică diferență între anii calendaristici și anii solari, motiv pentru care IBWM a experimentat cu secundele bisecte.
Freepik.com - rol ilustrativ
De ce avem nevoie de ani bisecți?
Anii bisecți sunt foarte importanți, și fără ei, anii noștri ar arăta în cele din urmă foarte diferit, scrie Live Science.
Anii bisecți există pentru că un an calendaristic în calendarul gregorian este puțin mai scurt decât un an solar (sau an tropical), adică durata necesară Pământului pentru a orbita complet în jurul Soarelui o dată.
Un an calendaristic are exact 365 de zile, dar un an solar are aproximativ 365,24 de zile, adică 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 56 de secunde.
Dacă nu am lua în considerare această diferență, atunci pentru fiecare an care trece, decalajul dintre începutul unui an calendaristic și un an solar ar crește cu 5 ore, 48 de minute și 56 de secunde. În timp, acest lucru ar modifica momentul în care încep anotimpurile.
De exemplu, dacă am renunța la anii bisecți, atunci în aproximativ 700 de ani, vara în emisfera nordică ar începe în decembrie în loc de iunie, conform Muzeului Național al Aerului și al Spațiului din SUA.
Adăugarea zilelor bisecte la fiecare patru ani rezolvă în mare măsură această problemă, deoarece o zi suplimentară are aproximativ aceeași durată ca diferența care se acumulează în acest timp.
