„Uniunea Europeană este liderul luptei împotriva schimbărilor cllimatice”, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o postare pe Twitter.
Negocierile pe subiect au trenat în timpul nopții - când liderii europeni au preferat să nu facă pauză de la ședință - din cauză că țările mai sărace din Centrul și Estul Europei au fost îngrijorate că vor fi obligate să suporte singure costurile ridicării ținței de reducere a emisiilor de carbon de la 40% la 55%.
Pentru a reduce aceste temeri, rezoluția finală a Consiliului European le-a dat asigurări statelor estice că vor avea susținere financiară și de reglementare. Documentul dă totodată și asigurări că aceste state pot folosi energie nucleară și gazele naturale pentru a înlocui consumul de energie poluantă.
Cea mai vehementă împotriva trecerii la o economie verde a fost Polonia, spun sursele jurnaliștilor de la Politico.
De subliniat este faptul că liderii UE au convenit ca reducerea emisiilor de carbon să se facă în același timp în toate țările Uniunii, mai degrabă decât la nivel național - aceasta fiind o altă temere a țărilor mai sărace. E posibil ca în viitor acest lucru să genereze conflicte despre cât de repede își îndeplinește fiecare stat datoria de a reduce cota sa de poluare.
Acordul de la Bruxelles trebuie validat și de Parlamentul European, care a cerut o reducere de 60%.
Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, într-un mesaj publicat pe Twitter, că salută acordul cu privire la obiectivul climatic 2030 şi subliniază că, în acest domeniu, interesele ţării noastre sunt acoperite. "Salut acordul cu privire la obiectivul climatic 2030.
Decizia va permite modernizarea economiilor Uniunii Europene şi îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor europeni", a scris şeful statului.
El completează că „România s-a asigurat ca interesele sale să fie acoperite, inclusiv prin menţinerea deciziei asupra mixului energetic naţional şi utilizarea gazului în procesul de tranziţie", potrivit Digi24.ro.
