Procurorii DIICOT au suspiciuni că pro-rectorul universității, ajutat de alți angajați, ar fi dat diplome de licență false pentru mai multe persoane, acuzațiile fiind de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals în legătură cu unul din prorectorii universităţii.

În afacere ar fi implicaţi secretarii din cadrul unor facultăţi, ar fi dezvăluit unor studenţi sau masteranzi subiectele la examenele organizate la diverse materii sau examene de licenţă sau master.

Astfel, ei ar fi putut să obţină diplome de licenţă sau master la diverse specializări din cadrul universităţii.

UNiversitatea Spiru haret este cunoscută sub numele de „Fabrica de Diplome” Spiru Haret. Universitatea privată ajunsese, la un moment dat, săa aibă 300.000 de studenți în toată țara.

Scandalul din 2012

Pe 2 decembrie 2008 – într-o notă din Hotărâea de Guvern 749/2009, se arăta că printr-o sențință civilă pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Universitatea „Spiru Haret” (USH) din Bucuresti a fost eliminata de pe lista universitatilor acreditate, nemaiavand voie sa organizeze examen de admitere pentru anul 2009-2010. 

29 iulie – MECI a prezentatat conducerii universitatii, rezultatele controlului facut la fata locului; printre problemele semnalate au fost: centrele de invatamant la distanta din strainatate, numarul profesorilor si conferentiarilor care nu au fost aprobati de MECI; durata de pregatire de la Facultatea de Drept, mai mica decat cea prevazuta de lege; existenta a 9.600 de licentiati la invatamantul la distanta, care „nu au avut niciodata activitate de laborator

Ministrul de atunci al Educației, Ecaterina Andronescu a propus mai multe masuri despre care spune ca trebuie puse in aplicare imediat dupa intrarea in legalitate a institutiei de invatamant superior, in caz contrar, Universitatea Spiru Haret urmand a fi lichidata

 - realizarea unui raport student-cadre didactice de maximum 30, nu de 438 cat este in prezent, potrivit ministrului Educatiei.

- desfiintarea celor 44 de centre teritoriale din tara si a celor 9 din strainatate, in care se desfasoara activitati de invatamant la distanta.

- invalidarea a 92 de titluri stiintifice de conferentiar si profesor universitar, conferite de USH, fara recunoastere din partea Consiliului National de Atestare a Titlurilor Diplomelor si Certificatelor Universitare”, potrivit Pro TV

DIICOT: Sunt 76 de percheziţii

Conform unui comunicat al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) , procurorii fac 76 percheziții pe raza municipiului București și a județelor Brașov, Bistrița-Năsăud, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Vaslui, Satu Mare, Ialomița, Timișoara, Dâmbovița, Botoșani, Cluj și Mureș.

Un număr de 13 percheziții sunt la sediile unor instituții de învățământ superior, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, în formă continuată, luare de mită, dare de mită, complicitate la dare de mită, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la însușirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creație intelectuală proprie, abuz în serviciu, participație improprie la abuz in serviciu, fals intelectual, participație improprie la fals intelectual, instigare la fals intelectual, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influență și complicitate la cumpărare de influență.

„În fapt s-a constatat că, pe parcursul anului universitar 2018-2019, unul dintre prorectorii instituției de învățământ, împreună cu secretari ai unor facultăți din cadrul universității, angajați care aveau acces la grilele de examen, precum şi alte cadre din conducerea universității, inclusiv cadre didactice direct implicate în evaluarea finală a studenților, au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni de corupție, infracțiuni de serviciu, falsuri intelectuale, uz de fals, divulgarea de informații nepublice, însușirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creație intelectuală proprie”, conform DIICOT.

Cum funcţiona reţeaua care ajuta la promovarea frauduloasă a examenelor

Prin această activitate infracțională vastă, membrii grupării infracționale au urmărit facilitarea promovării frauduloase de către foarte mulți studenți/masteranzi, atât a examenelor universitare anuale sau/și examene restante cât fraudarea inclusiv a sesiunilor de licență si master, organizate pe parcursul anului universitar 2018-2019, arată sursa citată.

„Astfel, în schimbul obținerii de diverse foloase materiale, au procedat la îndeplinirea defectuoasă, neîndeplinirea sau îndeplinirea unor acte contrare ce țin de îndatoririle de serviciu, facilitând promovarea frauduloasă a examenelor susținute de foarte mulți studenți ai universității, atât cu ocazia susținerii anumitor examene restanțe/credite, cât şi cu ocazia organizării sesiunii de licență/master aferente anului universitar 2018-2019 din toamna anului curent”, susțin oamenii legii.

DIICOT: Fraudele s-au desfăşurat pe parcursul mai multor ani

Pe parcursul anchetei au rezultat date care atestă că astfel de activități infracționale sunt derulate în cadrul universității de foarte mulți ani (cel puțin de la nivelul anului 2012) şi au privit nu numai fraudarea unor sesiuni de licență cât şi a examenelor obișnuite aferente anilor universitari, existând situații când studenții, viitori licențiați, nici măcar nu au trecut vreodată pe la cursuri şi nu au participat personal la susținerea examenelor la materiile și disciplinele respectivelor facultăți.

„În raport de poziția de conducere ocupată în cadrul universității şi de influența pe care o putea exercita atât asupra angajaților acesteia cât și asupra cadrelor didactice/profesori, prorectorul instituției de învățământ superior coordona în mod direct activitățile infracționale. Secretarii, persoane de încredere ai prorectorului, răspundeau şi erau implicați de regulă după caz, în facilitarea obținerii grilelor cu întrebările și răspunsurile de la examen, traficarea influenței pe lângă anumiți profesori pentru promovarea frauduloasă a examenelor restante/credite, facilitarea obținerii de lucrări de licență deja întocmite”, precizează Direcția.

În continuare, grilele cu întrebări/răspunsuri, precum şi lucrările de licență/master ajungeau în posesia prorectorului, care mai departe, contrar legii si atribuțiilor prevăzute de normele aplicabile, în schimbul unor foloase materiale, le furniza persoanelor interesate (studenți/persoane intermediare), în scopul utilizării şi promovării frauduloase a examenelor (de an/sesiune de licență).

Astfel, s-a constatat că, pentru fraudarea efectivă a probei 1, scrise a examenului de licență, fie grilele cu răspunsurile la întrebări ajungeau în posesia candidaților (care procedau la învățarea şi memorarea acestora, sau procedau la salvarea acestora în telefon şi ulterior, în timpul examenului accesau datele de care aveau nevoie, fără a fi împiedicați de supraveghetori, ci dimpotrivă fiind așezați în anumite locuri prestabilite pentru a putea acționa fără probleme), fie studenții candidați erau direct ajutați în timpul examenului scris de către anumiți supraveghetori, în completarea răspunsurilor la testul scris de licență.

În ceea ce privește proba a II a, orală, de susținere a examenului de licență/master, prorectorul era de regulă cel care după obținerea lucrării de licență, o trimitea mai departe studentului prin intermediul poștei electronice, cu foarte puțin timp (doar câteva zile) înainte de susținerea şi prezentarea efectivă a lucrării, studentul neavând practic posibilitatea nici măcar de a citi și a-și însuși conținutul lucrării, aceasta nefiind rezultatul efortului de cercetare personal.

„Mai departe, prorectorul se ocupa în majoritatea cazurilor de însăși întocmirea şi copertarea exemplarului original destinat facultății, pe care în perioada imediat premergătoare sesiunii de licență, o preda direct sau indirect cadrului didactic, respectiv profesorului în a cărui coordonare ar fi trebuit să existe lucrarea studentului în cauz”, menționează DIICOT.

În cauză vor fi puse în aplicare un număr de 96 de mandate de aducere, persoanele depistate urmând a fi audiate la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală și la sediul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.