Joi, ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) a făcut bilanțul a ceea ce el consideră a fi un "an al deportărilor".
Citeșyte și: VIDEO România militarizată: Blindate, în București, tunuri pe CFR, camioane militare la graniță
În mod surprinzător și extrem e nefericit pentru noi, ministrul austriac spune că cetățenii români și bulgari au avut un comportament mai inadecvat chiar decât migranții, scrie presa austriacă citită de Newsweek.
Citește și: Karner spulberă visul României de aderare la Schengen: „Cred că e greşit să speculăm următorul pas”
Astfel, că în 2023, au fost deportați mai mulți cetățeni români și bulgari decât migranți ilegali. Un cartonaș roșu arătat României și Bulgariei.
Adio, Schengen! Austria arată cu degetul România. „Cetățenii români, mai periculoși decât migranții”
În total, 12.900 de persoane au fost nevoite să părăsească țara anul trecut, dintre care 46% au fost forțate să facă acest lucru. Cu toate acestea, majoritatea nu au fost refugiați, ci mai ales cetățeni din Slovacia, Ungaria și România.
"Este corect să spunem că anul trecut a fost anul deportărilor", a spus Karner, lăudându-și propria politică. Dacă cineva și-a pierdut dreptul de a rămâne în țară, trebuie să o părăsească. Ministrul de interne a subliniat că cele 5.990 de deportări forțate s-au concentrat asupra cazurilor penale. Chiar dacă majoritatea acestora sunt cetățeni ai UE, el vede succese și în politica de azil. Austria a devenit neatractivă pentru contrabandiști.
Adio, Schengen! Austria arată cu degetul România. „Cetățenii români, mai periculoși decât migranții”
Karner a subliniat în special cele 30 de acorduri bilaterale de repatriere cu alte țări, cel mai recent cu Bulgaria și România. Solicitanții de azil a căror țară de origine nu este considerată sigură sunt expulzați în aceste țări. "Măsurile funcționează", a subliniat Karner.
Directorul adjunct al Biroului Federal pentru Imigrație și Azil (BFA), Karoline Preißer, a subliniat, de asemenea, buna cooperare. Karner dorește să "mențină presiunea" pentru a se asigura că deportările pot fi efectuate și în țări precum Siria și Afganistan.
Intrăm, parțial, în Schengen
România intră în Schengen, de la 31 martie, doar cu frontierele aeriene și maritime. Granițele terestre vor rămâne închise. Austria blochează aderarea noastră temându-se de un aflux de migranţi ilegali.
Mai mult, România şi Bulgaria sunt acuzate că nu şi-ar putea controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderare
Newsweek a prezentat, azi, în exclusivitate, un raport al Polițiie de Frontieră care arăta că România face eforturi continue pentru a-și securiza frontierele și pentru a opri traficul de migranți, iar Agenția Frontex va detașa pe resurse umane și tehnice importante în țara noastră. Articolul integral în LINK de mai jos.
Citește și: EXCLUSIV Ce motive are Austria să nu ne lase în Schengen? Cât de sigure sunt frontierele României?
Cine vrea cetățenie în Austria?
Anul trecut au existat 59 232 de cereri, cu 47% mai puține decât în 2022. De departe, cel mai mare grup de cereri de azil a venit din partea cetățenilor sirieni. BFA a decis asupra unui total de 78.741 de cazuri, dintre care 19% (14.748) au primit azil, în timp ce 8430 de persoane au primit protecție temporară sau un drept umanitar de ședere. Acest lucru contrastează cu 24 391 (31%) de decizii negative, iar în cazul a 31 172 de retrageri din procedură.
