Liderii PSD şi PNL au agreat, în şedinţa de marţi a coaliţiei, ca alegeril prezidenţiale să se desfăşoare la primul tur pe 15 septembrie, iar al doilea tur să aibă loc pe data de 29 septembrie.
Alegeri prezidențiale în septembrie. Ce se întâmplă cu ultimele 3 luni de mandat ale lui Iohannis?
Şedinţa coaliţiei este în desfăşurare şi a început la ora 16.00. Discuţiile vizează lista comună PSD-PNL la europarlamentare şi ce femeie va fi cap de listă.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marţi, într-un eveniment dedicat reprezentării femeilor în alegeri, că speră ca lista de europarlamentare să fie deschisă de o femeie, care să nu fi făcut politică până acum şi să nu fi fost membră de partid. Preşedintele PSD a precizat că acest lucru a fost propus şi de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă.
Liderul PNL Nicolae Ciucă a declarat, înaintea şedinţei de marţi a coaliţiei, că omul de afaceri Dan Ostahie este un antreprenor de succes şi dacă va dori să facă pasul spre politică va fi foarte bine.
Citește și: Alegeri europarlamentare și locale, 9 iunie. Prezidențiale, în septembrie. Parlamentare, decembrie
El a precizat că nu i-a propus să fie candidat al coaliţiei la Primăria Generală ci să fie consultat dacă poate fi sondat. La rândul lui, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus că el crede că coaliţia va avea un candidat comun la Primăria Capitalei.
Marcel Ciolacu a fost întrebat la rândul lui dacă va fi candidatul comun PSD-PNL pentru Primăria Capitalei.
„Eu cred că o să avem un candidat comun”, a spus Ciolacu şi a adăugat că o decizie urmează să se ia în coaliţie şi în privinţa candidaţilor la sectoarele Capitalei.
Ciolacu a mai declarat că, până la 1 iunie, trebuie făcute demersurile pentru a putea fi comasate alegerile europarlamentare cu cele locale pe 9 iunie. Premierul a adăugat că modificarea Codului administrativ pentru comasarea alegerilor va fi făcută prin ordonanţă de urgenţă, nu prin proiect, ca să devină lege.
Ce se întâmplă cu președintele și primarii de la alegeri până la expirarea mandatului
România nu este singura țară în care alegerile au loc mai devreme decât momentul încheierii mandatelor în administrație sau președinție.
Cristian Pîrvulescu a explicat de ce nu se pune problema scurtării mandatelor după alegeri.
”Vor continua mandatul până la sfârșitul lui, deci nu va fi niciun fel de problemă. În cazul primarilor, 90% dintre ei vor fi aceiași dar și ceilalți vor continua fără niciun fel de problemă mandatul.
Deci nu se pune problema scurtării mandatului, nici în cazul președintelui, nici în cazul primarilor. Mandatul se duce până la termen.
Citește și: VIDEO Cum e mânată Diana Șoșoacă de Luis Lazarus și susținută de Florin Zamfirescu? E ca un bolovan
Gândiți-vă că în Statele Unite ale Americii alegerile au loc la începutul lunii noiembrie și abia în a doua jumătate a lunii ianuarie președintele ales își intră în atribuții. Deci acolo ai două luni între alegeri. Iar până în 1948, mandatul prezidențial începea în martie, astfel că perioada ”rățoiului șchiop era de cinci luni”, a explicat politologul.
Referitor la alegerile prezidențiale din România, aici nu avem o tradiție ca președintele nou ales să înceapă mandatul după câteva luni.
Conform calendarului anuțat de PSD și PNL, alegerile prezidențiale de anul acesta vor fi organizate pe 8 septembrie, primul tur de scrutin, și pe 22 septembrie cel de-al doilea tur.
Acest lucru înseamnă că Iohannis va fi președinte încă aproape 3 luni de la aflarea noului președinte.
