Acesta spune că pentru a îndeplini jalonul din PNRR, ar trebui redus la jumătate cuantumul pensiilor speciale, altfel, pentru fiecare reformă ratată, România pierde 700 de milioane de euro.
Boloș, despre pensiile speciale: „Reforma asumată în PNRR înseamnă să reducem la jumătate cuantumul”
„Ori ducem această cruce până la bun sfârșit, ori, abandonând-o, nu avem parte de banii care sunt în PNRR”, spune ministrul.
În interviul acordat jurnalistului Alexandru Rotaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a vorbit și despre banii europeni care au intrat până acum, dar și despre celelalte reforme pe care România trebuie să le facă.
Principalele declarații:
- Reforma pensiilor speciale. Este un subiect și o reformă importantă pentru România pe care o avem prevăzută în PNRR și are un impact semnificativ, atât în termeni financiar cât și în termeni de buget. Comisia monitorizează sustenabilitatea pe care o avem pentru pensiile speciale și pentru pensii în general, adică cât ne ajung banii ca pe termen lung să putem să plătim aceste pensii speciale și să respectăm condițiile prevăzute în PNRR. Reglementăriile le putem structura în două părți: sistemul de pensii general și pensiile speciale, care în România au fost prevăzute în legi speciale și apoi reglementate în funcție de cum s-a considerat că e nevoie să fie acordate aceste stimulente.
- Eu nu am vrut să sugerez ideea că România nu este pregătită sau nu va implementa această reformă a pensiilor speciale. Am vrut să dau exemple de țări care analizează bine ce se întâmplă. Lituania (reforma sistemului fiscal) și Bulgaria (decarbonizare) și-au făcut analizele și au decis că nu aplică reforma și renunță la acei bani. Eu nu am spus acest lucru.
- Avem criterii foarte dure pe care le avem asumate în PNRR. Noi venim din spate cu aceste criterii foarte dure.
- România și asumat aceste moficări dure? Din vremea ce au fost scrise, este limpede că noi acum suntem în fața unui fapt împlinit. Dacă în sistemul de pensii general avem 43,5% rata de înlocuire a veniturilor și în cele de pensii speciale avem până la 85%, atunci noi trebuie dacă menținem această discrepanță să argumentăm foarte bine de ce nu le aducem la același numitor comun. În termeni foarte simpli ar înseamnă că noi reducem la jumătate cuantumul pensiilor speciale însoțită această decizie de riscul depopulării acestor mari servicii publice de importanță națională.
- A doua modificare de fond ar fi baza de calcul. Aveam 6 luni, 12 luni consecutive, dau exemplu. Acum, baza de calcul în opinia Comisiei Europene ca să asigurăm criteriul de sustenabilitate ar fi luarea în calcul a tuturor veniturilor din perioada de contributivitate, deci pentru România ar însemna o schimbare de paradigmă care trebuie asumată. Această asumare este o decizie la nivelul Guvernului și în acest moment este prematură. Baza de calcul s-ar extinde nu doar la câteva luni care sunt convenabile, ci la toată baza de calcul.
- Dacă ne comparăm la sistemul de pensii general și ceea ce se întâmplă cu omul de rând, din respect față de marea masă de contibutori, ar trebui să aplicăm aceleași reguli care sunt o chestiune atât de normalitate cât și de moralitate. Dacă avem frați de suferință toată lumea, atunci trebuie să ne aliniem cu toții.
- Susțin așezarea în condiții de normalitate, cu toate că am subliniat că există rate de înlocuire în statele membre pentru care România nu face o distorsiune față de ce există la nivel european. Dar acele state sunt state dezvoltate cu un anumit nivel al PIB-ului și poate își permit.
- Astfel de discrepanțe există, la noi însă punem problema bazei de calcul.
- Trebuie să aratăm că volumul de cheltuieli se reduce. Se poate întâmpla prin 2 modalități: ori reducem procentul care se aplică la baza de calcul, sau/și baza de calcul o extindem pe toată perioada de contributivitate a beneficiarului de pensie specială.
- Noi mai avem o sarcină grea, cea care urmează și mă refer la reforma pensiilor generale în care avem din nou trecut înlăturarea inechităților. Este normal și corect. Discutăm și de sustenabilitate.
