Bulgaria respinge oferta Austriei de intrare în Schengen în timp ce, la București, e „sărbătoare”

Atât pentru România, cât și pentru vecinii bulgari, extinderea spațiului Schengen reprezintă un obiectiv cheie după aderarea la Uniunea Europeană.

Bulgaria respinge oferta Austriei de intrare în Schengen în timp ce, la București, e „sărbătoare”.

După mai bine de 11 ani de umilințe din partea vesticilor și, mai cu seamă, din partea Olandei și Austriei, Viena vine cu o condiție imposibilă, de neacceptat pentru Sofia, dar primită cu „sărbătoare” și vândută de Guvernul României ca pe o mare victorie în problema Schengen.

Premierul Nikolay Denkov a calificat și el drept inacceptabile condițiile scurse de la Viena, pe care le-ar pune Bulgariei și României, pentru a deschide doar spațiul aerian Schengen pentru cele două țări.

Condițiile puse de Austria pentru a da acordul sunt creșterea de trei ori a misiunii Frontex în Bulgaria, cu bani europeni, creșterea controalelor la frontierele dintre Bulgaria și România și dintre Ungaria și România, precum și acceptarea și asumarea de către ambele țări a solicitanților de azil afgani și sirieni.

„Nu pot exista reguli suplimentare pentru Sofia și București”

"Nu am discutat niciodată despre intrarea noastră în Schengen în acest mod și nu este acceptabil așa cum este definit. Introducerea unor reguli suplimentare pentru Bulgaria și România nu este acceptabilă. Ideea este să respectăm regulile regulamentului european, pe care le acoperim deja.

Dacă cineva dorește reguli specifice pentru Bulgaria, acest lucru este cu siguranță inacceptabil", a declarat seara premierul bulgar, pentru presa de la Sofia.

Citește și: Ce înseamnă pentru România intrarea în Schengen „pe calea aerului”? Ce beneficii vor avea cetățenii?

El a precizat că negocierile privind intrarea țării în Schengen sunt în curs de desfășurare.

"Suntem deschiși la creșterea securității la frontieră și lucrăm acum cu serviciile austriece și olandeze. Pentru admiterea refugiaților, vom lucra în conformitate cu regulile europene", a declarat premierul, citând date care arată că încercările de a trece granițele europene au scăzut de mai multe ori în ultimele luni și acest lucru este evident pentru toți, iar acest lucru este confirmat oficial și de datele Frontex.

"Există proceduri cu privire la cine poate rămâne în Europa și cine poate fi expulzat , iar critica a fost că Bulgaria nu respectă aceste proceduri. Guvernul a lansat deja un proiect și, împreună cu serviciile europene, am îmbunătățit gestionarea migranților interceptați", a declarat Nikolay Denkov.

Schengen doar pe calea aerului, o iluzie a „victoriei” vândută de Austria

Economiștii au comentat, de asemenea, că intrarea în Schengen doar pe calea aerului nu aduce niciun beneficiu, nici Bulgariei și nici României. Turiștii care plecau din sau spre România sau Bulgaria pe cale aeriană oricum nu întâmpinau niciun fel de problemă, iar timpii de așteptare, nesemnificativi. 

Cea mai mare problemă o reprezintă transportul pe care rutieră între țărie Schengen, iar transportatorii o simt cel mai acut în „buzunarul lor”. La frontierele terestre se formează adesea cozi infernale formate atât din turiști cât și din camioane care așteaptă să fie controlate la frontieră.

Citește și: Cum a fost convinsă Austria să ne deschidă ușa spre Schengen. Ce interese au fost decisive?

"Această decizie ar ușura călătoriile tuturor, dar nu și pe cele de afaceri - cozile la frontiere pentru transportul de afaceri.  În Bulgaria, va fi dificil să se aprobe o decizie politică de a primi un anumit contingent de refugiați, care este condiția pe care Austria o pune Sofiei și Bucureștiului. Acest lucru nu este posibil, ei nu vor să rămână în Bulgaria și nimeni nu îi poate forța", a declarat politologul Ognyan Minchev, profesor la Universitatea din Sofia. El este, de asemenea, șeful Centrului pentru Studii Regionale și Internaționale.

„Condițiile imposibile” ale Austriei pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen

La cererea Digi24, Ministerul austriac de Interne a comunicat condițiile pe care Austria le impune pentru acceptarea României în Spațiul Aerian Schengen.

1. Consolidarea Protecției la Frontierele Externe ale Uniunii Europene: Austria solicită o consolidare continuă a protecției la frontierele externe ale UE. În special, se cere triplarea prezenței Frontex (poliția de frontieră a Uniunii Europene) la frontiera bulgaro-turcă. De asemenea, este necesară o creștere „substanțială” a sprijinului financiar pentru protejarea frontierelor externe ale Bulgariei și României.

2. Controale Consolidate la Frontierele Terestre: Austria insiste asupra unor controale consolidate la frontierele terestre dintre Bulgaria și România, precum și dintre România și Ungaria.

3. Asumarea Responsabilității pentru Migranții Sosiți Ilegal în Austria: A treia condiție formulată de Ministerul austriac de Interne este ca România să își asume responsabilitatea pentru migranții care au ajuns ilegal în Austria.

Cel puțin, ultima dintre aceste condiții ale Vienei este o insultă la adresa României și Bulgariei. Atât țara noastră cât și vecinii de la sud nu au cum să-ți asume responsabilitatea pentru migranții care au ajuns ilegal în Austria, întrucât nu țara noastră i-a trimis acolo și, potrivit datelor oficiale Frontex, ruta migranților NU este și nu a fost prin România.

Citește și: România așteaptă garanții că Austria ne acceptă în Schengen. Nicio țară nu a fost atât de umilită

România nu e pe ruta migrației! - Cifrele oficiale FRONTEX

Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:

1. Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
   
   
2. Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
   
   
3. Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
   
   
4. Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
   
   
5. Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
   
   
6. Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
   
   
7. Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.

Ciolacu vrea să „marcheze” electoral „victoria” în problema Schengen: „Solicitările Austriei nu sunt exagerate"

După ședința PSD, premierul Marcel Ciolacu a comentat anunțul ministrului austriac de Interne referitor la aderarea României la Spațiul Schengen. Ciolacu a afirmat că solicitările Austriei "nu mi se par unele exagerate" și a subliniat necesitatea întăririi frontierelor românești.

Ciolacu a subliniat că Austria se dovedește a fi mai flexibilă, recunoscând că este important ca România să consolideze frontierele. El a insistat asupra necesității digitalizării și integrării sistemelor la frontiere, argumentând că incidente precum cel cu Cherecheș nu ar trebui să se mai repete.

Am declanșat în acest moment negocierile, pentru că România era blocată. Primul pas, cel mai important, s-a făcut. Austria e mai flexibilă. Nu puteau să anunțe triumfalist că fără nicio condiție o să intre România aerian, urmând ca anul viitor, sub președinția Ungariei, vom continua cu pasul doi, terestru. Este ministrul de Intene la Viena, la negocieri.

Să nu credeți că din cerințele pe care le are Austria, care nu mi se par unele exagerate, pentru că cu toții ne dorim o întărire a frontierei. Nu ne păclim unii pe alții. Domnul Cherecheș a reușit să treacă frontiera cu un buletin al unui văr, cu zece ani mai tânăr. Ăsta este adevărul. Dacă vrem să ne mințim, și să băgăm totul sub preș, nu vom reuși. Sunt discuții normale și sunt ferm convins că vor fi benefice”, a declarat Ciolacu, potrivit Digi24.

Ciolacu a menționat că România are programe pentru digitalizarea frontierelor cu Ucraina și un punct de frontieră pilot funcțional cu Serbia. Cu toate acestea, el a subliniat că sistemele existente nu sunt integrate și a pledat pentru accelerarea procesului de digitalizare.

Întrebat despre solicitările Austriei referitor la refugiați și întărirea frontierelor, Ciolacu a precizat că nu a primit cereri oficiale în acest sens. El a adăugat că nu au fost observați refugiați sirieni sau afgani care să dorească să se stabilească în România.