Cât de mare a fost poluarea în București, în 2023? Fenomenul a dfevenit tot mai periculos pentru locuitorii Capitalei în ultimii ani, iar acest lucru se poate observa și în afecșiunile cauzate de calitatea scăzută a aerului respirat. Noul raport pe această temă realizat de Europolis arată care sunt zonele cele mai afectate din oraș, din acest punct de vedere.
Cât de mare a fost poluarea în București, în 2023? Care sunt zonele cele mai afectate?
Cel mai nou raport despre calitatea aerului din Capitală pentru anul 2023, realizat de Ecopolis arată, per total, un nivel mediu de poluare mai scăzut decât cel din 2022.
Dar depășirea valorilor legale admise de noxe în aer a rămas o prezență aproape zilnică, mai ales în anumite zone ale Bucureștiului.
Rezultatele obținute de la senzorii montați în zeci de locuri din oraș și localitățile limitrofe de către Ecopolis, asociația care a înființat aerlive.ro, platforma independentă de monitorizare a calității aerului, au fot comparate de Buletin de București cu cele din anii 2021 și 2022.
Astfel, pentru 2021, Ecopolis a analizat, pe lângă proprii senzori, 8 dintre stațiile Agenției Naționalede Protecția Mediului (ANPM).
Citește și: UE pregătește norma de poluare Euro 7 pentru vehicule: Standarde pentru frâne, cauciucuri și baterii
Dintre cele 8 stații studiate, cumulat, cele pentru poluarea cu PM10 au avut 348 de zile de nefuncționare, existând sincope și la majoritatea celorlalți senzori. Aerlive a colectat informații de la 28 de senzori în același an.
În timp ce se ANPM raporta că numai există depășiri ale limitelor legale pentru poluarea cu particulele în suspensie PM10, monitorizarea independentă derulată de Aerlive a scos în evidență depășiri atât pentru 2021 cât și pentru 2022, conform buletin.de.
Pe lângă funcționalitatea senzorilor, diferențele se produc și de pe urma unei metode diferită de analiză a datelor.
Potrivit senzorilor platformei independente Aerlive.ro, în 2021 nu s-a înregistrat nicio depășire a VL (valorii limită) până în luna septembrie, iar în perioada octombrie-decembrie, valorile concentrațiilor medii zilnice au fost de până la 5 ori mai mari față de valoarea limită (25 ug/m3).
Același „trend” s-a păstrat și în 2022 și în 2023: lunile de iarnă sunt cele care prezintă cele mai ridicate niveluri de PM2.5, gradul de poluare fiind, în general, mai ridicat în lunile reci.
În 2021 și 2022, vârful a fost atins prin luna februarie. În 2023, în schimb, vârful a fost în timpul sărbătorilor, 24 și 31 decembrie.
În aceste zile, periferia orașului a fost cea mai expusă, cu o medie zilnică ce a depășit chiar și cu 400% valoarea maximă admisă ca medie anuală, conform legii.
În 2021 și 2022, zonele cu cele mai mari valori medii anuale au fost înregistrate la stația B6, de la Cercul Militar și B3, Mihai Bravu, fiind de 45-50 ug/m3.
Începând cu B5, Drumul Taberei, cu o valoare media anuală de 35 ug/m3, restul sunt sub limita legală, cea mai mică valoare anuală regăsindu-se la B8, Balotești, de numai 10 ug/m3.
În anul 2023, 64 de filtre de laborator care au captat dioxidul de azot (NO2) în perioada 21 ianuarie 2023 – 21 februarie 2023 au fost instalate de Asociația Ecopolis împreună cu Asociația 2Celsius, realizând astfel monitorizare independentă pentru NO2.
Citește și: Bucureștenii au ajuns să plătească cele mai mari facturi la întreținere. Sume uriașe pentru avarii
În peste jumătate dintre cele 65 de locații au fost înregistrate valori peste media anuală admisă, de 40 ug/m3, atingând până la 56 ug/m3, în zona Banu Manta.
De asemenea, cea mai poluată stație de metrou este stația Ștefan cel Mare, din punctul de vedere al concentrațiilor de NO2.
La capitolul școli, în 2021 și 2022, unitatea de învățământ „campioană” la nivelul mediu de poluare era Școala „George Călinescu”.
În 2023, „poluarea” a fost calculată în funcție de media anuală a fiecărei școli, în loc de media zilnică, față de valoarea maximă admisă a limitei anuale: 29/30 școli monitorizate au media anuală mai mare decât valoarea maximă admisă (valorile zilnice fiind și de 7 ori mai mari – Limita de 50 μg/m3 a fost depășită în 45 de zile din cele 9 luni în care senzorii au fost monitorizați.
Pe primele locuri, anul acesta, s-au clasat școlile 160, 131 și 161, iar singura școală unde media anuală nu a depășit valoarea maximă admisă este Grădinița 205.
În schimb, școala „George Călinescu”, fosta „campioană” a ajuns pe locul 6.
Citește și: De ce le-au scris „Moș Primarilor” sute de copii din Capitală? Care a fost marea lor solicitare?
