Ce este Lumina Sfântă de la Ierusalim? Când va fi adusă în România, anul acesta?

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 04.05.2024 - 09:37
Ce este Lumina Sfântă de la Ierusalim - Foto: Profimedia Images - cu rol ilustrativ
Ce este Lumina Sfântă de la Ierusalim - Foto: Profimedia Images - cu rol ilustrativ
biserica ierusalim
biserica ierusalim
biserica sfantului mormant
biserica sfantului mormant
inviere ierusalim
inviere ierusalim

Ce este Lumina Sfântă de la Ierusalim? În fiecare an, creștinii ortodocși așteaptă cu nerăbdare săvârșirea unui eveniment ce este considerat cea mai veche minune dumnezeiască din lumea creștină, ce se întâmplă anual în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

SHARE

Ce este Lumina Sfântă de la Ierusalim? Aprinderea în mod miraculos a lumânărilor celor aflați în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim cu ocazia Paștelui ortodox este consoderată cea mai veche minune atestată documentar din lumea creștină.

Și anul, acesta, așa cum se întâmplă din 2009 încoace, Lumina Sfântă va fi adusă din nou în România, la bordul unui avion.

Ce este Lumina Sfântă de la Ierusalim? Când va fi adusă în România, anul acesta?

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinității. Iar unul dintre cele mai importante simboluri ale acesteia este aprinderea lumânărilor, la miezul nopții de sâmbătă spre duminică, când toată suflarea ortodoxă spune „Hristos a înviat!”.

Dar Lumina Învierii ce se pogoară în mod miraculos, an de an, în Sâmbăta Mare, în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, este un lucru aparte.

Este fiind considerată cea mai evidentă și veche minune atestată documentar din istoria creștinismului.

Sfânta Lumină de Paşte se aprinde deasupra Sfântului Mormânt, existând credinţa că focul se coboară din cer  - fără nicio intervenție umană - şi aprinde lumânările.

Citește și: Ce este Sfântul Graal și de ce ar aduce nemurirea? Iisus a băut din el la Cina cea de Taină

Una dintre cele mai vechi atestări documentare ale acestui fenomen miraculos este apariția Luminii după cucerirea Ierusalimului de către perși, din anul 617 d.Hr, potrivit doxologia.ro.

Sute de credinciși sunt prezenți, an de an, la miraculoasa pogorâre a Luminii Sfinte peste Sfântul Mormânt - Foto: Profimedia Images

Acest lucru se întâmplă an de an, după ora 12.30,  în timpul slujbei Vecerniei. Dar înainte de a se petrece acest lucru, există o întreagă procedură de verificare a locului și a persoanei care va primi, prima, Lumina Sfântă.

Aceasta este însuși Patriarhul Ierusalimului, care, din 22 noiembrie 2005, este Teofil al III-lea.

Totul se întâmplă pentru a elimina orice posibilă bănuială de mistificare a procesului miraculos ce urmează să aibe loc.

Astfel, în seara din Vinerea Mare, Mormântul Domnului este controlat de către un polițist arab, unul turc și un reprezentant al statului Israel.

Citește și: De ce se mănâncă miel de Paști? Câte animale sunt sacrificate în România cu acest prilej?

Aceștia au grijă ca obiectele din interior să nu conțină vreo sursă de foc, verifică piatra Sfântului Mormânt, apoi îl controlează pe ierarhul grec care presară vată pe Mormântul Domnului.

După aceste verificări, se sting toate luminile și se pecetluiește ușa Sfântului Mormânt cu două benzi din pânză albă, cu ceară și sigilii în formă de X.

Patriarhul Ierusalimului este conform tradiției, cel care oferă Lumina Sfântă miilor de pelerini prezenţi anual la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim cu acel prilej.

Înainte de a intra în Sfântul Mormânt, Părintele Patriarh Teofil, alături de un sobor de ierarhi, preoți și credincioși din toată lumea, îl înconjoară de trei ori, conform tradiției.

După această procesiune, Patriarhul dezbracă hainele preoțești, rămânând îmbrăcat doar cu un stihar alb, veşmânt care simbolizează giulgiurile cu care Iisus a fost înfăşurat în groapă.

Biserica Sfântului Mormânt a fost ridicată, în prima sa formă, de împăratul Constantin cel Mare al Imperiului Roman de Răsărit, după anul 326 - Foto: flickr.com

Apoi ia patru mănunchiuri a câte 33 de lumânări, care simbolizează numărul anilor pe care i-a trăit Hristos pe pământ., mai scrie sursa citată.

Patriarhil Teofil intră în Mormânt, fiind însoțit de către un reprezentant al armenilor. Acesta din urmă are dreptul să stea în locul de dinaintea încăperii Sfântului Mormânt, de unde îl poate urmări pe patriarh.

Patriarhul citește o rugăciune specială, stând în genunchi și rugându-se pentru dăruirea Luminii.

Dupa aproximativ 20 de minute, pelerinii aflați în biserică observă o lumină puternică, sub forma unei scântei de fulger, care coboară în zig-zag prin cupola mare a Bisericii Sfântului Mormânt și aprinde vata presărată deasupra lespezii.

Patriarhul adună cu mâinile vata aprinsă de focul care, timp de aproximativ 30 de minute, poate fi atins fără ca să producă arsuri.

Citește și: De ce vopsim ouă de Paște și ce simbolizează? Ce mistere ascunde încondeierea lor în România?

Apoi, pune vata în două cupe de aur cu găuri și o dă diaconilor. Aceștia duc o cupă în Sfântul Altar, iar pe cealaltă, la biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Patriarhul iese, mai apoi, în fața Sfântului Mormânt și oferă Lumina Sfântă tuturor pelerinilor, strigând de trei ori: „Veniți de luați Lumină!”.

Mii de credincioși așteaptă în fiecare an, să ia Lumina Sfântă după ce ea coboară din cer și este împărțită de Patriarhul Ierusalimului - Foto: Profimedia Images

Biserica Sfântului Mormânt se află în interiorul zidurilor vechii cetăți a Ierusalimului. Mamei împăratului roman Constantin, împărătesei Elena, i se atribuie identificarea, în anul 325, a locului unde ar fi avut loc răstignirea pe cruce a lui Iisus, precum și găsirea unor relicve ale crucii într-o grotă din apropiere.

Prin porunca lui Constantin a început în anul 326 zidirea primei biserici în acest loc. Aceasta a fost arsă de persani în 614, reconstruită apoi de patriarhul Modestus pentru a fi iarăși din nou distrusă de califul Al-Hakim bi-Amr Allah, în 1009.

După cutremurul de pământ din anul 1033, care a lovit greu Ierusalimul, împăratul bizantin Constantin al IX-lea Monomahul a reclădit biserica între anii 1042-1048.

În România, tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim pentru a fi oferită credincioșilor în noaptea de Înviere a fost inaugurată în anul 2009 și va continuă și în acest an. 

Citește și: Blestemul lui Jim Caviezel, actorul care l-a jucat pe Iisus Hristos. Ce controverse a stârnit?

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim în seara zilei de sâmbătă, 4 mai, de către părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, potrivit timponline.ro.

 Ea va fi oferită, conform obiceiului, delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internaţional Otopeni.

Ulterior, centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii din cadrul lor. 

Iar fiecare creștin ortodox va putea să ia și să poarte spre casă, dar mai ales în suflet, un crâmpei din Lumina Sfântă a Învierii, cea pogorâtă printr-un miracol, an de an, în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te