Singurul român din Colegiul Cardinalilor de la Vatican este cardinalul Lucian Mureșan, arhiepiscop și mitropolit al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia, arhiepiscop major al Bisericii române unite cu Roma, greco-catolică.
El deține, practic, funcția echivalentă cu cea a Patriarhului Daniel, Întâistătătorul Bisericii Ordoxe Române, dar pentru credincioșii greco-catolici din România.
Cine este singurul român din Colegiul Cardinalilor de la Vatican? De ce nu poate deveni Papă?
Lucian Mureșan este abia al treilea cardinal din istoria Bisericii greco-catolice din România. Primul a fost Iuliu Hossu, care a devenit cardinal în 1969, cel de-al doilea fiind Alexandru Todea, în 1991.
Dar Cardinalul Lucian este singurul încă în viață, el făcînd parte din actualul Colegiu al cardinalilor, forul de la Vatican în care se află înalții prelați care îl vor alege pe urmașul Papei Francisc pe scaunul pontifical.
Conform Codului Canonic din 1983, cei care primesc titlul de cardinal sunt numiți direct de Suveranul Pontif.
Dincolo de cei cunoscuți, există și posibilitatea ca Papa să numească „in pectore” un cardinal, chiar și fără ca acesta să cunoască acest lucru.
Citește și: Legenda bisericii unde Papa Francisc va fi înmormântat. 7 Suverani Pontifi au fost îngropați aici
„In pectore” („în piept”) este un termen folosit de Biserica Catolică pentru a defini posibilitatea ca papa să aleagă cardinali secreți, al căror nume nu este dezvăluit și a căror identitate este cunoscută doar de Suveranul Pontif
Papii pot alege ca identitatea cardinalilor să fie menținută secretă din mai multe motive. Primul este păstrarea siguranței persoanei alese, atunci când trăiesc în regimuri ostile catolicismului sau religiei în general.
Un alt motiv este siguranța comunității, cînd există temerea că o astfel de nominalizare publică să sporească posibile atitudini de discriminare sau ostilitate îndreptate împotriva creștinilor în general sau a catolicilor în mod special.
Acesta a fost și cazul episcopului Iuliu Hossu care a fost numit cardinal „in pectore” la 28 aprilie 1969 de către papa Paul al VI-lea, pentru că datorită regimului comunist din acea vreme o astfel de titulatură i-ar fi făcut rău.
Ceremonia din 2012 în cadrul căreia Lucian Mureșan a fost numit cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea - Foto: Profimedia Images
Papa a dezvăluit faptul că Hossu a fost numit cardinal abia la scurt timp după decesul acestuia, la 5 martie 1973.
Citește și: Testamentul Papei Francisc, înainte de drumul spre Ceruri: „Mormântul meu să fie în pământ, simplu"
„Canon. 351 §1. Cei care urmează să fie promovați cardinali sunt bărbați aleși în mod liber de Pontiful Roman, care sunt cel puțin în ordinea preoției și sunt cu adevărat remarcabili pentru doctrină, virtute, pietate și prudență în chestiuni practice; cei care nu sunt deja episcopi trebuie să primească consacrarea episcopală.
§2. Cardinalii sunt creați printr-un decret al Pontifului Roman, care de fapt este publicat în prezența Colegiului Cardinalilor. Din momentul publicării, ei sunt legați de obligațiile și se bucură de aceste drepturi definite în lege.
§3. O persoană promovată la demnitatea de cardinal, a cărei creație este anunțată de Pontiful Roman, dar al cărei nume îl rezervă in pectore, nu este în acel moment legată de obligații și nici nu se bucură de drepturile unui cardinal.
Cu toate acestea, atunci când numele său este publicat de Pontiful Roman, el este legat de aceste obligații și se bucură de aceste drepturi, dar dreptul său de întâietate datează din ziua rezervării in pectore”, se scrie în Codul Canonic din 1983, conform vatican.va.
Este al treilea cardinal din istoria Bisericii Române
Cardinalul Lucian Mureșan s-a născut la 23 mai 1931, în comuna Ferneziu, astăzi cartier al municipiului Baia Mare, al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei Petru şi Maria (născută Breban).
Viața sa a stat sub semnul credinței, a visului de a deveni preot, dar și a încrcărilor la care a fost supus în timpul regimului comunist.
Citește și: Cine sunt cei 7 martiri români beatificați de Papa Francisc ? „Dumnezeu să binecuvânteze România!”
Din anul 1948 Biserica Română Unită cu Roma a fost suprimată cu brutalitate şi scoasă în afara legii, astfel că adolescentul Lucian, din cauză nu-şi mai vedea realizabil visul şi dorinţa de a se pregăti şi a deveni preot, s-a retras din liceu, conform biografiei de pe bru.ro.
Între 1948-1951 urmează o şcoală de prelucrare a lemnului (mobilă fină) în Baia Mare, cu activitate la locul de muncă, şi în paralel se pregăteşte şi susţine examenele la forma de învăţământ fără frecvenţă, pentru completarea claselor liceale.
Din 1951 până în 1954 își satisface serviciul militar, obligatoriu în acea vreme, în timpul căruia urmează, la Turnişor (Sibiu), şcoala de ofiţeri de aviaţie.
După terminarea acesteia a fost detaşat la unitatea militară din Craiova, batalionul de aviaţie cu reacţie.
În anul 1953, pe baza apartenenţei confesionale la Biserica Greco-Catolică, este considerat persoană indezirabilă şi este transferat de la aviaţie la detaşamentul de muncă de la Bicaz, la construcţia primei hidrocentrale din ţară.
După lăsarea la vatră, în 1955, pe baza recomandării Episcopului Iuliu Hossu, s-a numărat printre cei cinci tineri greco-catolici care au fost admiși să studieze la Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia.
Dar, în ultimul an, anul IV, el și un alt coleg greco-catolic, Pantelimon Aștelean, sunt convocaţi la rectoratul institutului unde li se comunică, de către Rector, că sunt exmatriculaţi de către Departamentul Cultelor şi că în timp de 24 de ore sunt obligaţi să părăsească nu numai Institutul, ci şi oraşul.
Revenit pe plaiurile natale, timp de un an bate la porţile intreprinderilor miniere şi ale şantierelor de construcţii, fiind respins pe motiv că a fost teolog catolic.
După un an de tatonări reuşeşte să se încadreze ca muncitor necalificat în cariera de piatră Limpedea din Ferneziu, unde lucrează aproape 10 ani.
Începând să fie persecutat şi aici, se transferă la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, în cadrul Consiliului Judeţean Maramureş, unde lucrează până la pensionare, în iunie 1990.
Cardinalul Lucian Mureșan a ajuns la venerabila vârstă de 93 de ani - Foto: vaticannews.va
Cu toată prigoana, Lucian Mureșan a sfidat intimidările şi ameninţările şi nu a renunţat la dorința de a deveni preot, continuând studiile în clandestinitate, cu profesorii rămaşi în libertate de la fostele Academii Teologice. Tot în clandestinitate îşi susţine examenul de licenţă.
Visul la preoţie i se va împlini în 19 decembrie 1964, când va fi hirotonit de către Episcopul auxiliar al Maramureşului, Dr. Ioan Dragomir.
Devine astfel preot clandestin, continuând, în acelaşi timp, să lucreze mai întâi în cariera de piatră şi apoi la Direcţia de Drumuri şi Poduri.
După hirotonirea sa ca preot, începe pastoraţia clandestină, ocupându-se cu predilecţie de tineret şi cu deosebire de cei ce doreau să devină preoţi.
Lucian Mureșan, numit cardinal în 2012 de Papa Benedict al XVI-lea
După moartea episcopului Ioan Dragomir, la 25 aprilie 1985, Mureșan deţine, până în 9 august 1986, funcţia de Ordinarius provizoriu al Diecezei de Maramureş, iar de la această dată ca titular, numit şi instalat de către IPSS Mitropolitul Alexandru Todea.
Reconfirmarea şi numirea ca Episcop de Maramureş s-a făcut după Revoluție, în luna martie 1990, iar consacrarea a avut loc la 27 mai 1990, la Baia Mare.
Din 4 iulie 1994 este numit de către Papa Ioan Paul al II-lea ca Arhiepiscop al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş şi Mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, succedându-i Cardinalului Dr. Alexandru Todea, a cărui sănătate l-a obligat să se retragă.
La 16 decembrie 2005, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea îl ridică la demnitatea de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, odată cu ridicarea Bisericii Mitropolitane la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră.
În data de 18 februarie 2012, tot Papa Benedict al XVI-lea l-a ridicat în demnitatea de cardina și i-a acordat Biserica Sf. Atanasie cel Mare ca biserică titulară la Roma.
Citește și: Camerlengo, omul din umbră ce conduce Vaticanul după moartea Papei Francisc. Poate fi Suveran Pontif
Deși face parte din Colegiul Cardinalilor de la Vatican, cardinalul Lucian Mureșan nu poate participa la viitorul Conclav care îl va desemna pe urmașul Papei Francisc și nici nu poate fi ales ca Suveran Pontif.
Motivul este legat de vârsta sa. Ajuns la 93 de ani, cardinalul Lucian depășește deja, cu mult, vârsta maximă de 80 de ani stabilită pentru a alege și a fi ales ca urmaș al Sfântului Petru în fruntea Bisericii Catolice.
Dar numele său rămâne în istoria Bisericii Române, precum și a Vaticanului, drept un reper de credință, moralitate și încredere nezdruncinată în a-și împlini visurile și chemarea pe care a simțit-o încă din adolescență, în ciuda tuturor piedicilor pe care regimul comunist i le-a pus.
