Procurorii DNA au făcut 26 de percheziții într-un dosar care vizează atribuirea nelegală a unor locuințe din fondul locativ de stat. Descinderile au avut loc în municipiul București și în județele Ilfov și Giurgiu, iar una are loc la un cabinet notarial.
Citește și: Cum a înființat interlopul Țâță „Academia Infractorilor” și cum au jefuit studenții firme celebre
În urma acestora s-au dispus măsuri preventive față de 17 inculpați (reținere și control judiciar) care între 2018 și 2020 „ar fi identificat imobile nelocuite, nerevendicate ori care se aflau în proprietatea privată a statului, a primăriei municipiului București sau a primăriilor de sector, iar pentru dobândirea nelegală a acestora ar fi întocmit documente false”.
CITEȘTE ȘI: FOTO La 23 de ani, fiul lui Borcea nu are bacul, conduce o mașină de 100 mii € și joacă la pariuri
Actele false erau obținute cu ajutorul unor funcționari publici, apoi imobilele ajungeau să fie administrate sau vândute de membrii grupării.
CITEȘTE ȘI: O fabrică de drone din Iran a explodat
Locuințele sociale sunt apartamente, garsoniere sau case oferite de primării cu o chirie subvenționată unor persoane sau familii care, din diferite motive, nu-și pot permite un acoperiș deasupra capului. Conform legislației, după cinci ani de chirie într-o locație cu statut „social”, chiriașii din aceste locuințe pot solicita achiziționarea lor.
Cine sunt interlopii și funcționarii care au traficat 45 de locuințe sociale
Interlopul Ștefan Chelu zis Fane a fost cel care a pus la punct rețeaua, la care apoi au aderat Ion Marin zis Oane a lui Forghițăși Georgiana Roxana Aprodu zisă Casandra, fostă angajată a Administrației Fondului Imobiliar (AFI).
Următorul pas a fost ca gruparea să aibă acces la datele legate de locuințe sociale sau locuințe deținute de proprietari fără moștenitori, locuințe care ar fi urmat să devină sociale.
Pentru aceasta, Georgiana Roxana Aprodu, a contactat foști colegi de la AFI, iar aceștia au fost de acord să coopereze.
Astfel, „cu complicitatea și sprijinul funcționarilor publici din cadrul AFI, a identificat spațiile locative nelocuite rămase libere, transmise de către Primăria Municipiului București.
Mai departe, aceasta le-a comunicat membrilor grupării datele de identificare ale spațiilor respective”, arată procurorii, conform Radio Europa Liberă România.
Roluri bine împărțite între interlopi și funcționari
Pentru dobândirea nelegală a acestor locuințe s-ar fi întocmit documente false, respectiv contracte de închiriere, contracte de vânzare-cumpărare, procese-verbale de predare-primire locuință, în numele AFI și al unui notar public.
"În cadrul acestui grup, fiecare membru avea un rol bine stabilit, spre exemplu unul dintre inculpați trebuia să procure cheile de acces de la imobile, să țină legătura cu beneficiarii, să fie împuternicit de aceștia să depună și să ridice documente la/de la diverse instituții, să încaseze de la aceștia sumele de bani pretinse și să pătrundă abuziv în imobile pentru a le ocupa”, precizează anchetatorii.
10 -12 mii de euro, plata pentru un notar corupt
Notarul în numele căruia se făceau o parte dintre tranzacții este Ludmila Dima. Aceasta „ar fi dobândit pentru sine și pentru altul, contra unor sume de bani cuprinse între 10.000 euro – 12.000 euro, șase locuințe”.
Liderii Ștefan Chelu și Ion Marin aveau „atribuții sarcini de identificare a persoanelor care doresc astfel de locuințe și care sunt pe lista de așteptate constituită la nivelul primăriilor de sector sau a Primăriei Municipiului București, ori a altor persoane care nu fac parte din listele de așteptare”.
„Ulterior, ar fi fost identificate persoanele dornice să intre în posesia acestor locuințe, de la care inculpații ar fi pretins și primit, în funcție de numărul contractelor încheiate, sume de bani cuprinse între 3.000 euro și 210.000 euro - pentru mai multe contracte”, mai precizează și procurorii DNA într-un comunicat de presă.
Ștefan Chelu, în schimbul sumelor de bani primite de la persoane racolate, „intervine la diverși funcționari public din Administrați a Fondului Imobiliar București și ale altor autorități locale, în vederea obținerii unor locuințe pentru cei racolați”, au precizat surse judiciare pentru Europa Liberă.
Conform informațiilor obținute de Europa Liberă, la un moment dat ar fi apărut un conflict între membrii grupării, între Chelu și Roșca. Acesta din urma intrase în grup având sarcina de a intermedia obținerea unor aprobări de la diverși funcționari din cadrul AFI și a altor autorități locale.
În urma unei tranzacții ratate, Ștefan Chelu i-ar fi solicitat 80.000 de euro. Pentru că Roșca nu a putut plăti, Chelu i-a luat un autoturism Mercedes pe care îl conducea soția lui Roșca.
