România este vulnerabilă la Marea Neagră, însă războiul din Ucraina a făcut ca apărarea țării noastre să devină o prioritate pentru NATO.
În momentul de față, România are doar o singură fregată și patru corvete, toate realizate înainte de 1989 cu tehnică provenind din Uniunea Sovietică.
Un contract pentru realizarea a patru corvete și echiparea cu armament a fregatelor Regin Maria și Regele Ferdinand a fost anulat anul trecut.
Însă România se bazează pe faptul că este țară membră NATO.
Astfel, pe lângă achizițiile de avioane de luptă și sisteme de rachete, Baza Militară de la Kogălniceanu va fi cea mai mare bază NATO din Europa.
Cum este apărată România de ruși la Marea Neagră
Baza militară Mihail Kogălniceanu va fi extinsă și modernizată, urmând să devină cea mai mare bază militară NATO din Europa. Proiectul este estimat la 2,7 miliarde de dolari, iar lucrările au început deja.
Citește și: România, cumpărături de război de peste 20 miliarde $. Flota de avioane F-35, cea mai scumpă
Noua bază militară se va întinde pe o suprafaţă de aproape 3.000 de hectare şi va fi cea mai mare din Europa, mai mare decât baza aeriană Ramstein din Germania, care are o suprafață de circa 2.000 de hectare. Pe lângă infrastructura militară, baza de la Kogălniceanu va cuprind şcoli, grădinţe, magazine și chiar un spital, putând să găzduiască 10.000 de militari și familiile lor.
NATO a început să construiască o reţea de patru grupuri tactice de luptă multinaţionale ale Prezenţei Avansate Consolidate (EFP) în regiunea Mării Baltice, după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014.
România se înarmează cu rachete Patriot care ating ținte la 160 km
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) va achiziţiona 200 de rachete pentru sistemele PATRIOT, costul fiind de peste un miliard de euro, demersul făcând parte dintr-un contract aliat, informează un comunicat al MApN.
În cadrul acestei achiziţii multinaţionale consolidate, care utilizează principiile Iniţiativei Europene de Apărare Aeriană ESSI (European Sky Shield Initiative), România va achiziţiona 200 de rachete PAC-2 GEM-T.
MApN a solicitat şi a obţinut aprobarea Parlamentului pentru participarea la acest program comun de achiziţii, costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete destinat completării stocurilor de luptă ale Armatei României fiind de 1,09 miliarde de euro, fără TVA, în care sunt incluse piese de schimb, servicii conexe şi costuri FMS.
România își face un batalion de Bayraktar, dronele care au decimat armata rusă
Achiziția a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayraktar TB2 a fost aprobată în august 2022 de către Ministerul Apărării Naționale și acum se pregătește punerea lor în funcțiune.
Batalionul 184 din Timișoara este în proces de recrutare și pregătire pentru a primi cele 18 drone.
Fiecare Bayraktar TB2 costă 5 milioane de dolari și fiecare aeronavă necesită 100 de micro muniții inteligente MAM-L, care împreună valorează 15 milioane de dolari.
Potrivit contractului publicat, Ministerul Apărării Naționale, U.M. 02550 București prin Compania Nationala Romtehnica S.A., a contractat sistem UAS Bayraktar TB2 în valoare de 321.000.000 USD.
Aceste achiziții urmăresc să contribuie la modernizarea Armatei Române până în 2040, urmărind furnizarea de noi echipamente militare și sisteme de arme.
Exportator regional pentru blindate Piranha
Uzina Mecanică Bucureşti va construi 227 de vehicule blindate, în parteneriat cu General Dynamics European Land Systems România (GDELS).
În urma unui joint venture semnat între cele două companii, în uzina din București va fi fabricată complet următoarea tranșă de blindate Piranha 5 pentru Armata României și sunt luate în calcul inclusiv comenzi viitoare pentru export.
La UMB ar urma să fie și realizate și transportoare pentru export, în special în țări precum Slovacia, Cehia sau Bulgaria, iar România ar deveni transportator regional de echipamente militare.
„Putem să vedem că se realizează primul joint venture consolidat între Uzina Mecanică Bucureşti şi GD Land System şi MOWAG.
Ce sisteme de apărare anti-aeriană are România
Pentru a contracara amenințarea reprezentată de dronele kamikaze rusești, România dispune de sisteme de monitorizare a spațiului aerian, inclusiv radare 3D AN/FPS-117 și TPS-77, care pot detecta și urmări aeronave la altitudini joase și pe distanțe extinse.
Pentru a contracara dronele, sistemele autopropulsate Gepard și tunurile antiaeriene fixe Oerlikon sunt mai adecvate, având capacitatea de a acționa la distanțe scurte.
Citește și: VIDEO Bombardamente rusești la câțiva metri de România. Mesaj RO-Alert: „Adăpostiți-vă în beciuri”
România dispune de 43 de sisteme Gepard și un număr semnificativ de tunuri antiaeriene Oerlikon, care pot fi deplasate și rearanjate în funcție de necesități. De asemenea, țara mai deține sisteme mobile antiaeriene CA-95 și 9K33M3 "OSA-AKM", care pot acționa eficient împotriva țintelor la altitudini joase.
În ceea ce privește sistemele antiaeriene, România are la dispoziție o varietate de opțiuni, inclusiv sistemele Patriot și Hawk, care sunt mai potrivite pentru interceptarea țintelor de mare valoare, precum rachetele de croazieră, balistice, avioane sau elicoptere inamice.
Sistemul de apărare antiaeriană Gepard
Gepard este un sistem de apărare antiaeriană puternic blindat, autonom și mobil, bazat pe șasiul tancului de luptă principal Leopard.
Sistemul de apărare antiaeriană Gepard - Foto: Facebook/ Forţele Terestre Române
Rețeaua de comandă, control și comunicații pentru Gepard include noul sistem de control TICCS cu un radio FM 9000 de la Thales Nederland (fostul Signaal). Sistemul C3 pentru Gepardul german, HflaAFüSys, include un nou radio SEM 93 de la SEL / Alcatel (GE).
Gepardul este echipat cu o turelă cu două tunuri acționate electric, Oerlikon KDA de 35 mm. Cadența de tragere asigurată de cele două țevi este de 1.100 de cartușe pe minut.
Fiecare tun de 35 mm are 320 de cartușe de muniție antiaeriană gata de tragere și 20 de cartușe de muniție antiaeriană pentru ținte terestre. Tunurile sunt capabile să tragă o gamă de muniție standardizată de 35 mm, inclusiv noile cartușe FAPDS. Gloanțele FAPDS au o viteză la gura țevii mai mare de 1.400 m pe secundă. Gepardul este echipat cu opt descărcătoare de fum instalate de o parte și de alta a turelei.
Sistemul de apărare antiaeriană Gepard - Foto: Facebook/ Forţele Terestre Române
Gepardul este echipat cu radare de căutare și de urmărire independente, radarul de căutare (banda S pentru vehiculul german și banda X pentru vehiculul olandez) instalat în partea din spate față a turelei, iar radarul de urmărire (banda Ku pentru vehiculul german și banda X/Ka pentru cel olandez) în partea din spate față a turelei.
Radarele asigură o scanare la 360 de grade cu urmărire simultană a țintelor, suprimarea dezordinii, capacitatea de căutare în mișcare și modul de urmărire monopulse.
Radarul de urmărire al Gepardului german care funcționează în banda Ku are o rază de acțiune de 15 km, iar suprimarea dezordinii este de 23dB, potrivit army-technology.com
Sisteme anti-aeriene Oerlikon GDF-003
Sistemul Oerlikon GDF-003 este un tun antiaerian tractat de origine elvețiană. A fost dezvoltat la sfârșitul anilor 1950 de către Oerlikon Contraves și este cunoscut și sub numele de sistemul Skyguard. GDF este ușor de recunoscut prin puternicele sale tunuri automate de calibru 35 mm.
Sisteme anti-aeriene Oerlikon GDF-003 - Foto: armyrecognition.com
În poziția de tragere, cricurile și stabilizatoarele sunt coborâte, iar roțile rămân suspendate în aer, la distanță mică de sol. Țintirea se face manual de către un artilerist cu ajutorul unor lunete avansate sau cu ajutorul datelor furnizate de un radar extern de control al focului.
GDF trage cu gloanțe NATO de 35x228 mm. Fiecare tun automat KDA are o cadență de tragere ciclică de 550 rpm, care se combină la 1.100 rpm. Într-un angajament tipic sunt trase 28 de cartușe.
Distanța maximă efectivă este de aproximativ 4 km, dar diferă în funcție de tipul de muniție și de tipul de țintă și de modelul de zbor. GDF poate fi folosit și împotriva țintelor terestre cu efecte devastatoare, potrivit weaponsystems.com.
România dispune de 72 de sisteme de apărare Oerlikon GDF-003
Sistem de apărare antiaerienă Osa-AKM
Sistemul de rachete antiaeriene 9K33M3 Osa-AKM este conceput pentru a proteja trupele în marș și în tipurile mobile de luptă, precum și țintele strategice terestre de atacurile aeriene cu și fără pilot la altitudini joase și medii.
Sistem de apărare antiaerienă Osa-AKM - Foto: Profimedia Images
Sistemul SAM Osa-AKM are capacitatea de a depista și ataca ținte la altitudine aproape zero (și care zboară cu viteze de până la 80 m/s) la distanțe cuprinse între 2 și 6,5 km, cu parametrul de schimb până la 6 km.
În cazul țintelor aflate la sol, acestea sunt lovite cu o probabilitate de 0,07-0,12, iar cele care zboară la o altitudine de 10 m - 0,12-0,55, cele care plutesc la o altitudine de 10 m - 0,12-0,38. Când se trage asupra țintelor aflate în zbor, precum dronele care zboară la altitudini mai mici de 25 m, în complex se folosește o metodă specială de îndreptare a SAM-ului cu urmărire semiautomată a țintei pe coordonate unghiulare cu ajutorul vizorului TV-optic.
România dispune de 20 de sisteme apărare antiaerienă 9K33M3 Osa-AKM.
Cum profită România de 886 de miliarde de dolari alocați de americani
886.000.000.000 $ au fost aprobați de SUA, în secțiunea 1247 din Actul de autorizare a apărării naționale pentru anul fiscal 2024 (NDAA), pe care președintele american Joe Biden l-a semnat la 22 decembrie anul trecut.
Secțiunea 1247 instruiește Consiliul Național de Securitate să elaboreze o strategie de securitate și dezvoltare a Mării Negre în cadrul agențiilor guvernamentale.
Secțiunea 1247 subliniază cinci moduri în care Statele Unite vor urmări să sprijine regiunea, prin coordonarea cu NATO și UE, legăturilor economice, consolidarea securității energetice, sprijinirea eforturilor de consolidare a rezilienței democratice și să sporească asistența de securitate cu partenerii regionali, „în conformitate cu valorile și interesele Statelor Unite”, potrivit atlanticcouncil.org.
Aceste obiective vor necesita o abordare a întregului guvern, pe lângă participarea sectorului privat, de exemplu prin investiții private în proiecte cu partenerii regionali de la Marea Neagră – pe care NDAA îi listează ca România, Bulgaria, Georgia, Moldova, Turcia și Ucraina.
România devine centru militar și economic
Cea mai presantă problemă din regiune este războiul din Ucraina. Deși Ucraina a primit deja un sprijin militar și economic considerabil din partea Occidentului, acest ajutor va continua sub forma pachetului de 50 de miliarde de euro recent aprobat de UE. Congresul SUA este încă în impas privind ajutorul suplimentar. În cele din urmă, rolul Ucrainei de bastion împotriva agresiunii ruse este prea important pentru ca Washington și Bruxelles să îl ignore.
Pe termen lung, este nevoie de o mai mare capacitate militară și interoperabilitate, precum și o infrastructură civil-militară mai rezistentă în regiunea Mării Negre.
În timp ce toate statele litorale ar beneficia de o prezență mai mare a SUA, două națiuni vor fi deosebit de importante pentru atingerea obiectivelor de coordonare ale Statelor Unite.
Turcia nu găzduiește doar a doua cea mai mare armată din NATO, dar este și gardianul strâmtorilor care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană (și nu numai), așa că orice strategie a SUA trebuie să includă Ankara.
Prin urmare, va fi necesară apropierea dintre Ankara, Washington și Bruxelles. Dimensiunea României, locația strategică și legăturile transatlantice puternice au făcut-o să devină un centru militar și economic pentru regiune, în special pe măsură ce mai multe mijloace NATO sunt desfășurate acolo.
Legături economice stabile, fără corupție
Secțiunea 1247 solicită consolidarea legăturilor de afaceri ale SUA cu partenerii regionali de la Marea Neagră, parțial, pentru a reduce impactul „coerciției economice” rusești și chineze.
Aici diferitele camere de comerț – precum și Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și alte organe de dezvoltare guvernamentale americane – pot contribui prin coordonarea cu părțile interesate, instituțiile de creditare și antreprenorii.
Mai trebuie ca Washingtonul să ofere un impuls statelor regionale să implementeze și să aplice măsuri suplimentare serioase anticorupție.
