Acum, când a fost votată legea prin care li se abrogă pensiile speciale, întreaga breaslă este solidară. În perioada guvernării PSD, magistrații care protestau au fost amenințați de colegii lor care susțineau regimul Dragnea.
Newsweeek România vă prezintă o scurtă istorie a bătăliei procurorilor și judecătorilor pentru salarii și pensii, bătălie în care s-au folosit de instrumentul “întreruperii actvității“, deși legea 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă le interzice clar – lor, militarilor, polițiștilor și angajaților din serviciile speciale – să facă grevă.
Pivniceru vs. Băsescu
În vara lui 2009, cu puține luni înainte de alegerile prezidențiale, magistrații au intrat în grevă, nemulțumiți că, printr-o decizie a CCR, pierdeau o serie de sporuri câștigate prin decizii judecătorești. Mai clar: magistrații se duceau în instanță, la colegii lor, reclamând diferite sporuri și, surprinzător, câștigau. Ce cereau, în 2009, magistrații:
- sporul de risc și solicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază și sporul de confidențialitate în cuantum de 15%. Aceste sporuri fuseseră abrogate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 83/2000, care modificase Legea de salarizare a magistraților.
- bonurile de creșă și pentru magistrații care nu au copii de vârstă preșcolară (potrivit unui articol publicat de Laura Ștefan în revista 22)
- decontarea asigurărilor CASCO pentru autovehiculele personale, acordarea tichetelor de masă sau a unui litru de lapte pe zi.
CCR a decis că sporurile pot fi acordate doar de Guvern, așa că judecătorii, indignați și acuzând CCR de trădare, și-au încetat activitatea. În fruntea mișcării greviste s-a aflat o judecătoare din Iași, Mona Pivniceru, președinte al Asociației Magistraților din România. Ulterior, ea a ajuns ministru al Justiției în guvernul Ponta și a fost susținută de USL pentru un post la Curtea Constituțională.
În 2009, Pivniceru a intrat în repetate rânduri în conflict verbal cu președintele de la acel moment, Traian Băsescu, cel care susținea că magistrații au declanșat o grevă ilegală.
Băsescu a mai sugerat că magistrații îl sprijină pe candidatul PSD la funcția de președinte al României, Mircea Geoană.
„Dacă polițiștii intră în grevă, atunci instanța poate stabili că acțiunea este ilegală, dar nimeni nu se poate pronunța cu privire la ilegalitatea grevei magistraților", spunea, la acel moment, experta în chestiuni juridice Laura Ștefan.
Greva s-a încheiat printr-un așa numit „Pact pentru Justiție“, propus de ministrul Justiției de la acel moment, Cătălin Predoiu. Procurorii și judecătorii au câștigat și și-au păstrat sporurile.
CCR crede că pensia apără independența
În 2010, în plină criză economică, guvernul Boc a vrut să taie toate pensiile speciale. CCR a decis că este constituțional ca acestea să fie abrogate, mai puțin cele ale magistraților.
„În concluzie, Curtea constată că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu.
Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei”, se afirmă în decizia CCR 873/ 2010. Din 2018, și judecătorii de la CCR au pensie specială.
Și guvernul tehnocrat supără magistrații
În septembrie 2016, judecătorii de la mai multe instanțe și-au întrerupt lucrul întrucât nu beneficiau de prevederile unei ordonanțe care majora cu 18% salariile bugetarilor. În consecință, ei au solicitat Avocatului Poporului iniţierea controlului de constituţionalitate al ordonanţei privind salarizarea bugetarilor. Totuși, aceste mișcări de protest nu au avut amploarea celor din 2009.
