Acțiunea împotriva fostului președinte a fost deschisă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Fostei Securități, aceeași instituție care i-a dat lui Traian Băsescu, de-a lungul timpului, patru decizii de necolaborare.
CNSAS a cerut instanței să constate faptul că fostul președinte a colaborat cu Securitatea. În dosarul depus de CNSAS la instanță, prin care cere să se constate calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității, ar exista două note informative olografe, semnate cu numele de cod „Petrov”, și un document pe microfilm trimis de SRI la CNSAS în aprilie 2019.
Dosarul de rețea contine doar coperțile pe microfilm, iar notele informative, două la număr până în acest moment, au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative (DUI). Dosarul de rețea este practic gol, deci nu conține un angajament cu Securitatea, dar pe copertă apare numărul dosarului, numele real și numele conspirativ, afirmă sursele noastre.
Traian Băsescu a fost verificat de mai multe ori de către CNAS, ultima adeverință, de necolaborarea cu Securitatea, fiind din februarie 2014. Celelalte sunt din 2002, 2004, 2006 și 2009.
„Niciodată n-am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am ştiut că contrainformaţiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluţie am aflat de legatura contrainformaţilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forţelor navale, așa scrie şi pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate şi sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu”. Daca eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a declarat Traian Băsescu în faţa instanţei, la termenul din 5 septembrie, potrivit Digi24.
Fostul președinte a spus că numele Petrov este doar pe acele două note. Totodată, a mai subliniat că se întâlnea şi cu tinerii străini în timpul studenţiei.
Potrivit acestuia, nu a dat note cât era în anul I, când institutul avea natura unei instituţii civile.
„Vara, ne întâlneam cu studente din tabăra Nord, unde veneau şi studente din Cehoslovachia. (...) Un lucru vreau să fie foarte clar - noi eram pregătiţi în institut pentru a lucra cu străinii. Secţia comercială a Institutului de Marină era o secţie în care studenţii erau familiarizaţi şi pregătii pentru contacte cu străinii din punct de vedere comercial. (...) În al doilea rând, datorită acestei atmosfere legate de studenţi, noi ne întâlneam cu studenţii cehi fără să ne ascundem. Niciodată nu am considerat că relaţiile cu tinerii cehi sunt relaţii care pot fi condamnate. Deci, mi-aş permite să subliniez - nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”.
Fostul şef al statului a afirmat că era obligat să răspundă la întrebările pe care i le adresa ofiţerul. Băsescu a mai explicat că nu putea să mintă atunci când era întrebat de diferite incidente petrecute cu colegii.
Sentința Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată de către Traian Băsescu.
„Nu mă apuc să dau cu pietre în judecător. Îmi pare rău că după ce am condamnat comunismul, am deschis arhivele Securității, vine acest verdict. Nu am ce să-mi reproșez. Astea erau vremurile pe care le-am trăit. E ușor de dat ceasul înapoi 45 de ani, dar viața merge înainte. Va trebui să fiu mai clar în declarațiile de la ICCJ”, a spus fostul președinte, la Realitatea TV.
