Liderii NATO reuniți la summitul de la Washington au Ucraina ca prioritate pe agendă, dar vor discuta și despre descurajare și parteneriatele globale. În plus, conform unor surse, NATO va avea nevoie de între 35 și 50 de brigăzi suplimentare pentru un atac al Rusiei.
Sursa, vorbind sub rezerva anonimatului, a refuzat să ofere mai multe detalii despre planurile, care sunt, evident, secrete. O brigadă este formată din între 3.000 și 7.000 de militari, astfel încât generarea a încă 35 până la 50 de astfel de unități ar reprezenta o provocare semnificativă mai ales că în mai toate țările există unele probleme cu recrutările. Un mic calcul ne arată că asta înseamnă între 105.000 și 350.000 de noi recrutări la nivel aliat.
De câți noi militari are nevoie NATO pentru a face față Rusiei. Cum stă România?
România, de exemplu, are un deficit de personal militar de peste 25.000 de oameni. Astfel, sunt ocupate numai 57% din funcțiile pentru ofițeri, 75% pentru maiștri militari, 72% pentru subofițeri și 77% pentru soldați și gradați profesioniști. Ministerul Apărării Naționale (MApN) s-a decis să organizeze concurs de recrutare pentru peste 5.000 de posturi de soldaţi şi gradaţi profesionişti, dar succesul demersului este greu de estimat.
Citește și: Armata, la shopping: 15.000.000.000€ prin negociere directă, alte 6 miliarde € prin licitații opace
Apoi, Germania, conform Reuters, va trebui să își cvadrupleze capacitățile de apărare aeriană, a declarat sursa, un alt semn al dimensiunii provocării cu care se confruntă NATO, care ia acum mult mai în serios amenințarea generată de un eventual atac rusesc după invazia declasata de Rusia in Ucrainei, în 2022.
La summitul de anul trecut de la Vilnius, liderii NATO au convenit asupra primelor planuri majore de apărare din ultimele trei decenii, iar de atunci oficialii lucrează pentru a transpune aceste documente în cerințe militare concrete.
Liderii NATO sunt așteptați să primească o actualizare a planurilor la summitul de la Washington din această săptămână.
Solicitat să facă comentarii, un oficial NATO a spus că planificatorii militari ai alianței au identificat „cerințe detaliate pentru trupele și armele necesare pentru a apăra alianța”. Oricum, „apărarea antiaeriană și antirachetă, armele cu rază lungă de acțiune, logistica, precum și formațiunile mari de manevră terestră sunt printre prioritățile noastre principale.(...) NATO va stabili, probabil, ținte de capacitate mai exigente pentru aliați, pe măsură ce dezvoltăm forțe care ne pot implementa planurile și pot face față amenințărilor cu care ne confruntăm. Suntem încrezători că descurajarea noastră este și va rămâne puternică”, a adăugat oficialul, arată Reuters.
Cibernetic și AI
Pe de alte parte, într-o analiză realizată pentru Bloomberg amiralul (r) James Stavridis, fost comandant NATO a explicat că pentru Alianță mai există și alte amenințări în afară de războiul din Ucraina. „În perspectiva summitului, să considerăm că Ucraina este prioritatea numărul 1 a alianţei. Deci, care sunt celelalte probleme principale pentru acest bloc democratic puternic? Şi cât de bine echipată este noua conducere pentru a face faţă provocărilor dincolo de războiul său proxy cu Rusia?” se întreabă amiralul Stavridis.
Citește și: NATO ridică problema punerii în prealertă a unor arme nucleare
Cele mai semnificative provocări viitoare pentru NATO, alta decât Ucraina, sunt securitatea cibernetică şi inteligenţa artificială, conform amiralului Stavridis, citat de monitorulapărării.ro. Războiul îşi schimbă forma în faţa ochilor noştri, o tendinţă care se va accelera. În timp ce NATO a emis unele declaraţii politice puternice privind necesitatea unor capabilităţi cibernetice coerente la nivelul întregii alianţe, apărarea colectivă lipseşte într-un sens practic. Nu există un echivalent al Comandamentului Cibernetic al SUA sau al Cartierului General al Comunicaţiilor Guvernamentale din Marea Britanie, organizaţii de nivel înalt pregătite să desfăşoare atât un război cibernetic ofensiv, cât şi defensiv, a precizat amiralul.
