De ce s-a dus pe „burtă” un avion cu militari SUA la aterizarea pe Băneasa. Folosit și la deportări

DE Valentin Bolocan | Actualizat: 14.07.2024 - 08:33
De ce s-a dus pe „burtă” un avion cu militari SUA la aterizarea pe Băneasa. Folosit și la deportăriFoto Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile
De ce s-a dus pe „burtă” un avion cu militari SUA la aterizarea pe Băneasa. Folosit și la deportăriFoto Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile

De ce s-a dus pe „burtă” un avion cu militari SUA la aterizarea pe Băneasa. Folosit și la deportări. O aeronava americană Boeing 767-324 înmatriculată N423AX a avut un grav incident la aterizare după ce i-a cedat trenul principal de aterizare după contactul cu pista.

SHARE

De ce s-a dus pe „burtă” un avion cu militari SUA la aterizarea pe Băneasa. Folosit și la deportări. O aeronava americană Boeing 767-324 înmatriculată N423AX a avut un grav incident la  aterizare după ce i-a cedat trenul principal de aterizare după contactul cu pista.

Aeronava transporta oficiali militari americani de la Kabul la Washington.

Citește și: SUA mobilizează avioane ale unor companii aeriene private pentru a ajuta la evacuarea din Afganistan

Aeronava a fost înmatriculată pentru prima oară (N6055X)  pe 29 ianuarie 1996 de firma de leasing GECAS şi a intrat efectiv în exploatare câteva luni mai târziu fiind operat de Ansett Australia. Compania australiană a folosit aeronava până în 2002 când a fost preluată de operatorul North American Airlines, conform airfleets.net.

După aproape 12 ani, pe 9 iunie 2014, aeronava de tip Boeing 767 a intrat în flota Omni Air, o companie aeriană charter din Statele Unite cu sediul pe Aeroportul Internaţional Tulsa, Oklahoma, sub înmatricularea N423AX.

De ce s-a dus pe „burtă” un avion cu militari SUA la aterizarea pe Băneasa. Folosit și la deportări

Avionul urma sa aterizeze la Băneasa pentru o simplă realimentare, dar la contactul cu solul roțile din stânga au cedat, iar aparatul s-a „târât” pe „burtă” până s-a oprit. Din fericire nu au fost victime.

După accident ancheta a fost preluată de autoritățile române care în prima fază au comunicat că „în timpul zborului de la Kabul la București, pilotul comandant a acționat ca «Pilot Monitoring», iar copilotul a acționat ca «Pilot Flying». Timpul de zbor a fost de 5 ore 40 de minute, iar zborul pe traiect a decurs normal. Apropierea și aterizarea au fost efectuate pe pista 07 prin procedură ILS (sistem de aterizare instrumentală-n.red.) . Apropierea a fost stabilizată iar listele de verificare și convorbirile radio au decurs normal. Contactul cu pista a avut loc în zona de contact desemnată a pistei, cu un factor de suprasarcină de 1,4G pe axa verticală (contact normal pozitiv).

La scurt timp după contactul aeronavei cu pista, trenul principal de aterizare stânga (LH MLG - left-hand main landing gear) s-a rupt, iar aeronava a continuat să ruleze pe nacela motorului din stânga (Motorul 1), roțile din față ale trenului de aterizare principal din stânga (nr.1 și nr. 2), trenul de aterizare principal din partea dreaptă (RHMLG - right-hand main landing gear) și trenul de aterizare față.(...) După oprirea completă a aeronavei, pilotul comandant a ordonat evacuarea pasagerilor și a membrilor echipajului.

Citește și: Unui avion plin cu soldați americani i s-a rupt trenul de aterizare pe Aeroportul Băneasa

Acest lucru a fost realizat folosind ieșirile de urgență și toboganele de evacuare din partea dreaptă a aeronavei. În timpul evacuării, un însoțitor de bord a suferit o ușoară abraziune a mâinii din cauza frecării uneia dintre mâini cu suprafața toboganului”, se arată în raportul Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile.

Autoritățile române în domeniu au demarat imediat cercetările, iar concluziile nu au întârziat să apară. „După strângerea tuturor pieselor/porțiunilor încheiată cu reconstituirea angrenajului, s-a stabilit zona ruperii inițiale în urma unei examinări generale amănunțite a aspectului ruperii. După cum se arată în figura de mai jos, originea ruperii (trenului principal de aterizare stânga-n.red.) a fost determinată a fi o zonă cu o formă de «lună nouă»”.

Conform Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile accidentul a avut loc pentru că în timp întreținerea aeronavei nu a fost bină făcută.

Zboruri de deportare

Omni Air este una dintre puţinele companii aeriene care cooperează cu oficialii americani de la Immigration and Customs Enforcement şi a efectuat unele zboruri de deportare. În 2020, Omni Air a obţinut un contract de 77,65 milioane de dolari cu Departamentul american al Apărării pentru „servicii de transport aerian charter internaţional”.

De altfel, conform theintercept.com, cei mai importanți doi clienți federali ai săi sunt Departamentul Apărării, care folosește firma pentru transportul de trupe, și Departamentul Securității Interne, care a plătit companiei taxe exorbitante de-a lungul anilor pentru a executa zboruri de deportare cu „ICE Air”.

În martie 2020 un avion de acelaşi tip al companiei a fost implicat într-un incident pe aeroportul irlandez Shannon, fiind avariat, presa relatând la acel moment că această companie aeriană transportă militari americani

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te