„În majoritatea, însă, nu se plătește o taxă de acces în zonele pe care autoritățile doresc să le protejeze, denumite zone cu emisii reduse, ci, pur și simplu, mașinile care nu îndeplinesc norma de poluare admisă nu pot circula în zona respectivă.
În cele mai multe cazuri, mașinile sunt etichetate cu abțibilduri care indică norma de poluare și, în funcție de aceasta, au sau nu acces în anumite zone. Tarifele pentru procurarea acestora sunt modice, însă amenzile în caz de neconformare sunt consistente, de la câteva sute de euro/dolari la chiar mii de euro/dolari”, arată Ciprian Gavriliu, partener Servicii Fiscale, și Elena Geageac, senior manager Taxe Directe de la Deloitte România.
Acest gen de restricții există în capitale europene precum Berlin, Viena, Copenhaga, Stockholm etc. În Paris sunt numeroase limitări, care se pot înmulți atunci când normele de poluare sunt depășite.
Printre acestea este și una de care mulți români își amintesc, și anume circulația alternativă în weekend – o săptămână, mașinile cu număr „cu soț”, următoarea, cele cu număr „fără soț”.
Londra, în schimb, percepe taxe foarte mari pentru accesul autovehiculelor în oraș, respectiv 12,5 lire sterline pe zi pentru autoturisme. Sunt scutite de taxă mașinile care îndeplinesc standarde de poluare foarte dure, respectiv Euro 4, în cazul motoarelor pe benzină, și Euro 6, în cazul motoarelor diesel.
„Taxele percepute fiind foarte mici în majoritatea cazurilor, banii colectați nu sunt suficienți pentru a demara proiecte de amploare. Însă există administrații care anunță că direcționează banii (în special cei din amenzi) către proiecte de interes local. Spre exemplu, administrația din Londra, unde taxele sunt semnificative, precizează că banii colectați astfel sunt folosiți pentru îmbunătățirea calității transportului în oraș”, menționează Deloitte România, într-un comunicat de presă.
Firma de consultanță financiară susține că este greu de estimat în ce măsură aplicarea noii reglementări va rezolva problema traficului în București.
„Taxa în sine ar putea avea efect asupra reducerii poluării, dar în timp, cu condiția ca banii colectați să fie utilizați exclusiv pentru implementarea altor măsuri în această direcție. Deocamdată, însă, nu este foarte clar cum vor fi folosiți banii colectați din taxa Oxigen.
Construcția de piste pentru biciclete, amenajarea de parcuri și zone verzi, amenajarea de locuri de parcare pot fi astfel de opțiuni ce ar conduce la îmbunătățirea calității vieții și a aerului. Și, mai ales, să nu uităm că soluția găsită de natură pentru transferarea carbonului din atmosferă în sol este procesul de fotosinteză.
Mai importantă decât taxarea mașinilor poluante ar trebui să fie, însă, preocuparea pentru înnoirea parcului auto și trecerea către mașini electrice.
Numărul de mașini noi înmatriculate în România în 2019 a crescut cu 23% față de anul anterior.
În cazul autovehiculelor „verzi”, în primele 11 luni ale lui 2019, vânzările de mașini electrice și hibrid au urcat cu aproape 50% față de aceeași perioadă din 2018, conform Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA). Însă, în ambele cazuri, baza de raportare este încă redusă”, precizează Ciprian Gavriliu, partener Servicii Fiscale, și Elena Geageac, senior manager Taxe Directe de la Deloitte România.
