Comisia Europeană a prezentat miercuri, 14 februarie, cel mai recent Raport anual privind piața unică și competitivitatea, care oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a peisajului economic european.
Acest raport urmărește cu meticulozitate evoluțiile anuale în raport cu nouă factori critici de competitivitate, așa cum sunt evidențiați în Comunicarea UE privind competitivitatea pe termen lung 2023.
Digitalizarea serviciilor publice din UE, cu mult sub obiectivele pentru 2030
Acești vectori cuprind un spectru larg de factori, inclusiv funcționarea pieței unice, accesul la capital, cercetarea și inovarea, energia, digitalizarea, educația, comerțul și autonomia strategică deschisă.
În ceea ce privește digitalizarea ca indicator-cheie de performanță, raportul oferă informații despre progresele înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală, aruncând lumină atât asupra realizărilor, cât și asupra provocărilor întâmpinate pe parcurs.
Citește și: Mesajul sumbru al șefului NATO pentru europeni: „UE nu se poate apăra Europa. Aliații sunt vitali”
Unul dintre indicatorii evidențiați în raport este intensitatea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), definită ca proporția de întreprinderi din UE care utilizează un nivel de bază de tehnologii digitale, această măsurătoare servește drept barometru al progresului digitalizării.
Deși IMM-urile au înregistrat progrese promițătoare, cele mai recente cifre indicând o intensitate digitală de 69,30 % în 2022, există în continuare un decalaj important de acoperit față de obiectivul de 90% stabilit pentru 2030.
În mod similar, este analizată adoptarea tehnologiilor digitale de către companiile din Europa, cu un accent specific pe cloud computing, big data și inteligența artificială (IA).
În pofida unor progrese notabile în aceste domenii, cele mai recente date arată că doar 34% dintre întreprinderile europene au adoptat serviciile de cloud computing, 14% au integrat analiza big data și doar 8% s-au aventurat să utilizeze aplicații de inteligență artificială. Aceste cifre sunt departe de obiectivul ambițios de 75% stabilit pentru 2030, subliniind necesitatea de a accelera eforturile de adoptare a tehnologiilor digitale.
Ca răspuns la aceste provocări, UE a pus în aplicare diverse instrumente de finanțare și inițiative legislative menite să susțină eforturile de digitalizare.
De la investiții strategice în calculul de înaltă performanță până la implementarea de soluții digitale pentru administrațiile publice și întreprinderi, sunt în curs de desfășurare acțiuni concertate pentru a reduce decalajul digital și a consolida competențele tehnologice ale Europei.
Cu toate acestea, în mijlocul acestor eforturi, raportul subliniază o tendință îngrijorătoare – scăderea cotei UE pe piața mondială a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC).
În ultimul deceniu, cota Europei s-a diminuat semnificativ, de la 21,8% (2013) la 11,3% (2022), în timp ce cota SUA a crescut de la 26,8% la 36%. Această schimbare subliniază urgența revitalizării ecosistemului digital al Europei pentru a-și menține competitivitatea pe scena mondială.
În centrul agendei de digitalizare a UE se află Programul de politică pentru Deceniul Digital, un cadru de colaborare menit să atingă obiective concrete până în 2030. De la îmbunătățirea competențelor digitale la stimularea inovării în domeniul IA și al serviciilor de cloud, programul cuprinde un spectru larg de inițiative orientate spre stimularea transformării digitale în toate sectoarele.
În plus, măsuri politice recente, precum Legea privind IA și pachetul de măsuri privind start-up-urile de IA și inovarea, urmăresc să cultive un ecosistem înfloritor pentru dezvoltarea și implementarea IA.
Apariția disruptivă a IA creative creează o oportunitate unică pe o piață care se estimează că va crește cu peste 24,4% pe an între 2023 și 2030. Prin asigurarea unui cadru de reglementare stabil și prin facilitarea accesului la resurse esențiale, aceste inițiative urmăresc să poziționeze Europa ca un centru pentru soluții de IA fiabile și inovatoare.
În plus, sunt în curs de desfășurare investiții strategice în tehnologii critice, inclusiv în semiconductori și în infrastructura cloud, pentru a reduce dependențele și a promova competitivitatea.
Legea privind cipurile, de exemplu, urmărește să consolideze capacitatea de producție a Europei, cu obiectivul de a se asigura că cel puțin 20% din producția mondială în materie de semiconductori de ultimă generație este produsă în Europa până în 2030, în timp ce Proiectele Importante de Interes European Comun (IPCEI) mobilizează investiții în domenii-cheie ale infrastructurii digitale.
Citește și: Budăi: „Dacă nu plafonam preţurile la energie şi alimente, inflaţia ar fi ajuns la 17%”
Privind în perspectivă, raportul subliniază necesitatea imperativă a unei acțiuni colective pentru a accelera transformarea digitală și pentru a atinge obiectivele ambițioase prezentate în Programul de politică pentru Deceniul Digital.
Prin alinierea strategiilor naționale, prin investiții în infrastructura digitală și prin cultivarea ecosistemelor de inovare, Europa poate trasa calea către o creștere durabilă și către un rol de lider tehnologic în era digitală, potrivit caleaeuropeană.ro.
