Bucureștiul se va confrunta cu o dramă de proporții în cazul în care ar avea loc un cutremur cu magnitudine mare, precum cel din 1977 spre exemplu sau precum cel din Turcia din această dimineață. Sute de clădiri trebuie consolidate, dar statul nu se grăbește.
Peste 500 de persoane au fost ucise și alte 2.000 au fost rănite în Turcia și Siria după ce cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade a avut loc, provocând cutremure în întreaga regiune.
380 de clădiri, pericol de prăbușire în București în caz de cutremur
În același timp, două seisme au avut loc în această dimineață fără nicio legătură cu cutremurul din România. Situația din Capitală ar putea fi dramatică în cazul unui cutremur cu o magnitudine foarte mare. Numeroase imobile din centrul orașului sunt de multă vreme în risc de prăbușire, iar autoritățile nu au reușit, alături de asociațiile de locatari, să le consolideze.
Un cutremur care nu alarmează pe nimeni
Potrivit documentelor consultate de Newsweek România, pe lista imobilelor din București aflate în clasa I de risc seismic sunt 380 de clădiri. Detalii AICI
În clasa a II-a de risc seismic sunt 370 de imobile.
Au fost consolidate 103 de imobile în peste 32 de ani, mai puțin de 3 pe an.
Spre exemplu pe Calea Victoriei sunt 10 clădiri care se vor prăbuși, foarte probabil, la cutremur. Șapte se află pe Bulevardul Kogălniceanu, una din arterele importante din centrul orașului. Peste 10 imobile se află pe celebra Calea Moșilor. Alte șase se află pe Calea Griviței. Zeci de imobile ce stau să cadă se află în cea mai populată zonă a orașului, în Centrul Vechi pe străzile Gabroveni, Franceză sau Blănari.
Expertizate din 1993
Realitatea unui București cu un număr impresionant de clădiri care stau să cadă la un cutremur se cunoaște de multă vreme. Din cele 380 de imobile din clasa I de risc seismic aproximativ 230 de imobile au fost expertizate tehnic între anii 1993-1995. Aproape 30 de ani autoritățile nu au mișcat un deget pentru miile de oameni care stau în imobile ce se pot prăbuși la cutremur.
Autoritățile au început abia în ultimii ani să consolideze unele clădiri. Problema este că în imobilele cu risc ridicat de prăbușire trăiesc oameni în vârstă cu venituri modeste care nu pot plăti partea lor de consolidare. Autoritățile au stabilit condiții avantajoase de finanțare, dar veniturile proprietarilor sunt modeste.
Clasele de risc seismic sunt definite astfel:
- clasa de risc seismic I: din care fac parte construcţiile cu risc seismic ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime. Sunt clădirile cu risc ridicat de prăbușire la cutremure. Sunt 363 de astfel de clădiri în București.
- clasa de risc seismic II, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului deproiectare pot suferi degradări structurale majore dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă.cel mai porbabil nu se vor prăbuși, dar care vor suferi degradări structurale majore. Ele sunt un pericol pentru clădirile din jur sau trecători. Sunt 373 de astfel de clădiri în București. În 2020, erau 367 de astfel de clădiri. Astfel, în doi ani s-au consolidat numai 6 clădiri din categoria a II-a de risc seismic.
- clasa de risc seismic III, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare. pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la caredegradările nestructurale pot fi importante. Sunt 116 de astfel de clădiri în București.
- clasa de risc seismic IV, corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat estesimilar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare. Sunt 6 de astfel de clădiri în București.
Mai există 500 de clădiri care au fost încadrate în categorii de urgențe, dar care sunt neîncadrate în clase de rism seismic corespunzător. Aspect care s-ar traduce prin faptul că nu există o expertiză atât de precisă care să arate în ce clasă de risc sunt aceste imobile.
Potrivit datelor oficiale, numărul clădirilor consolidate, în 30 de ani, a fost de 103.
În 2020, Primăria București a trimis un punct de vedere Newsweek România în care a făcut un inventar referitor la programul de consolidări:
"Din anul 2016, Primăria Capitalei a demarat cel mai amplu program de reducere a riscului seismis în București din ultimii 30 de ani. Până în 2016, de consolidarea imobilelor cu risc seismic se ocupau doar șase angajați din Primăria Capitalei și erau consolidate doar 20 de imobile din fonduri publice.
Până atunci, au fost consolidate în Centrul Istoric doar 28 de imobile, iar lucrările au fost realizate exclusiv de către proprietari, persoane fizice sau juridice.
Primăria Capitalei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Compania Municipală Consolidări, a inițiat programul București Trainic și a intervenit în cazul a zeci de imobile din Centrul Istoric, unele dintre ele monument, prin punere în siguranță și consolidare....”, potrivit răspunsului pentru Newsweek România.
La aproximativ alte 20 de imobile din clasele I și II de risc seismic s-au încheiat consolidările din 2020 până în 2022.
Potrivit Administrației Municipale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic indicat mai sus, 103 clădiri au fost consolidate în total de la Revoluție încoace.
Simulare de cutremur: mii de morți
Îm urmă cu patru ani s-a desfășurat, la București, o simulare de cutremur care arată că autoritățile din Capitală nu sunt pregătite pentru un seism major.
Peste două mii de persoane decedate s-au înregistrat în urma cutremurului de 7,5 grade pe scara Richter, victimele fiind preluate cu o morgă mobilă şi duse la INML pentru identificare, acesta este bilanţul prezentat duminică în cadrul exerciţiului naţional desfășurat în urmă cu 3 ani "Seism 2018".
Citește și: 2.000 morți dacă în București ar fi un cutremur cu 2 grade mai puternic ca cel din această dimineață
În Centrul Vechi, imobilele sunt în stare avansată de degradare
În august 2019, Mediafax scria că 9.000 de oameni trăiesc azi în Bucureşti în imobile care nu au fost consolidate în faţa unui cutremur mare. Unii spun că nu mai au speranţe că vor avea casele reabilitate, în timp ce alţii acuză blocaje chiar din partea celor care stau în ele.
Certitudinea este că în Centrul Vechi, acolo unde sunt sute de terase, imobilele sunt în stare avansată de degradare. Singura speranţă a oamenilor este, deocamdată, în faptul că un seism nu ar duce la prăbuşirea lor...pentru că nu sunt înalte şi se sprijină unele de altele.
Citește și: Guvernul României a anunţat că trimite o echipă specializată de intervenţie RO-USAR, în Turcia
„Situația acolo o cunoaștem, sunt puține clădiri care au fost consolidate, sunt foarte multe clădiri cu risc de prăbusire. Scenariul nu va fi deloc unul bun clar. Normal că ar exista victime dacă s-ar întâmpla cutremurul în cursul nopții de exemplu sau sâmbăta, duminica noaptea când este plin acolo.
Deci normal că ar exista victime în cazul în care Centrul Vechi este plin de oameni și sunt clădiri neconsolidate care oricând pot să se prăbușească”, spunea atunci Raed Arafat.
