Ceea ce Ursula von der Leyen tocmai încearcă să facă poate fi comparat cu vechea și complicata artă a dantelăriei. Dantelele de Bruxelles sunt oricum o tradiție îndelungată și sunt faimoase în lumea întreagă. Ele se vând în toate magazinele de suveniruri.
La nivel politic, doamna von der Leyen tocmai își țese noua echipă de comisari europeni. Ea are în mâini numeroase fire libere, pe care trebuie să le pună laolaltă într-un întreg funcțional. Cele 26 de țări membre care au voie să numească un comisar europen au avut timp până luni să facă propuneri. Marea Britanie nu mai trimite pe nimeni la Bruxelles, din cauza Brexitului, în timp ce Germania este deja reprezentată chiar de șefa Comisiei.
Femei la vârf
Ursula von der Leyen a rugat ţările membre să nominalizeze cel puţin 13 femei pentru funcţia de comisar european. Ea vrea să alcătuiască în premieră un executiv comunitar în care numărul femeilor-comisar este egal cu cel al bărbaţilor.
După ce Franţa a nominalizat-o pe fosta ministră a Apărării Sylvie Goulard, numărul femeilor propuse este 12. Dacă şi Italia va urma exemplul Parisului, la finalul crizei politice de la Roma, atunci von der Leyen şi-ar putea îndeplini promisiunea făcută la alegerea ei turbulentă din iulie.
Premisa este că ea va şi accepta toate nominalizările făcute de statele membre. Doar două ţări, România şi Portugalia, au îndeplinit rugămintea doamnei von der Leyen de a nominaliza câte doi candidaţi, o femeie şi un bărbat.
În timp ce statele membre au dreptul de a trimite materialul neprelucrat, meşteşugara von der Leyen are libertatea de a ţese dantela aşa cum crede ea de cuviinţă. Ea poate împărţi cum doreşte portofoliile în noua Comisie, îi poate repartiza teoretic după cum consideră pe candidaţii cu care tocmai poartă discuţii de prezentare la Bruxelles.
Toți vor să se implice
Ţările membre şi grupurile politice din Parlamentul European şi-au formulat însă la rândul lor propriile doleanţe şi vor ca de acestea să se ţină cont la alcătuirea noii Comisii. Aproape toate statele membre ar dori să primească un "portofoliu important" pentru candidaţii lor, adică ceva legat de economie, comerţ sau bani.
Grupurile parlamentare din legislativul comunitar, în care nu mai există acum o majoritate clară, vor vota la sfârşitul lui octombrie întreaga echipă nouă de comisari, după audierea fiecărui candidat în parte. Europarlamentarii pot respinge un candidat sau altul şi solicita o nouă nominalizare, lucru care s-a şi întâmplat de altfel de mai multe ori la formarea comisiilor anterioare.
În prezent, Ursula von der Leyen lucrează la o echipă formată din nouă conservatori, nouă social-democraţi, cinci liberali, un ecologist şi un naţionalist. Există deja doi vicepreşedinţi ai Comisiei, social-democratul Frans Timmermans şi liberala Margrethe Vestager. Cei doi au candidat la rândul lor pentru şefia Comisiei, post ce i-a revenit neaşteptat doamnei von der Leyen.
Estul vrea mai multă influență
Ţările din estul UE îşi doresc la rândul lor vicepreşedinţi din regiune, după ce s-au considerat insuficient băgate în seamă la alocarea anterioară a posturilor la vârful Uniunii.
Preşedinte al Consiliului European va fi un belgian, şef al diplomaţiei comunitare va fi un spaniol iar BCE va avea o preşedintă franceză. Guvernul naţional-conservator al PiS din Polonia s-a înţeles deja cu von der Leyen să primească portofoliul Agriculturii, important pentru subvenţiile agricole masive primite de fermierii polonezi.
În acest sens, Polonia şi-a şi schimbat luni candidaţii pentru Comisie. Von der Leyen se străduieşte evident să aibă o relaţie mai bună cu Polonia decât predecesorul ei Jean-Claude Juncker. Ea vrea să pună capăt disputei dintre Bruxelles şi Varşovia privind respectarea statului de drept în Polonia. Dar nu va face concesii substanţiale Poloniei în acest caz, a promis ea în Parlamentul European.
Țesătură cu greșeli?
Ursula von der Leyen vrea să mai lucreze la echipa ei până la finalul lui septembrie. Politiciana germană are chipurile un nume de familie greu de pronunţat la Bruxelles, de aceea noua ei echipă este deja numită „Team Ursula".
În Parlamentul European se aşteaptă audieri dure pentru candidaţii naţionalişti din Polonia şi Ungaria. Şi anumiţi candidaţi mai puţin cunoscuţi ar putea avea probleme.
Candidata croată Dubravka Suica este învăţătoare, a fost primăriţă şi apoi europarlamentară. Ea nu are experienţă de guvernare la nivel naţional. La fel de subţire este şi cv-ul candidatei cipriote Stella Kyriadkides. Ea este de profesie psiholog şi este eurodeputată, nefăcând parte vreodată din vreun guvern.
Una din candidatele României, Rovana Plumb, a fost nevoită să demisioneze la Bucureşti din funcţia de ministru în urma unui scandal de corupţie, ceea ce nu este tocmai o recomandare bună pentru preluarea unei funcţii înalte la Bruxelles.
La bărbaţi, primul care se remarcă este lituanianul Virginijus Sinkeviscius, în vârstă de doar 28 de ani. El vine din formaţiunea ecologistă Partidul Fermierilor şi a fost deja ministru al Economiei în ţara sa.
Eurodeputaţii ecologişti îl privesc însă cu scepticism, pentru că ar fi prea apropiat spiritual de preşedintele american Donald Trump. Sinkeviscius trebuie să se aştepte la o audiere dură în legislativul european.
Modelul de funcţionare pentru Team Ursula nu este încă definitivat. Vor exista şi pe mai departe vicepreşedinţi ai Comisiei care vor supraveghea activitatea anumitor comisari europeni? Vor exista anumiţi comisari cu putere de decizie mai mare?
Cum se vor repartiza conducerile numeroaselor direcţii generale din CE, cu miile lor de angajaţi?
Ursula von der Leyen mai are de lucru la structurarea echipelor care vor răspunde de domenii identificate de ea deja ca foarte importante, precum comerţul, protecţia climei şi viitorul digital. Dacă în dantelă se face vreo greşeală de ţesătură, aceasta poate fi cu greu apoi remediată.
Să fie la fel şi în dantelăria politică de la Bruxelles?
