Cel mai nou val – vagoanele și motoarele de locomotive de la Transmashholding sau sistemele de iluminat LED de la Enercom, firmă care ar ținti și proiecte de mutare a infrastructurii telecom din aer în subteran. Mai sunt aceste investiții niște „pioni pentru Kremlin”, ca în alte țări din Europa de Est, sau vin în România pentru a se bate în piață cu afacerile occidentale, profitând de slaba guvernare și de corupție?
„Nimeni nu mai vrea să facă afaceri cu rușii”, spune râzând un fost președinte al Camerei de Comerț Româno-Ruse, organizație intrată în inactivitate, de când UE și SUA au impus sancțiuni economice Federației Ruse, în urma anexării Peninsulei Crimeea.
Totuși, rușii vor să facă afaceri în România, iar ce a mai rămas din marile lor investiții, existente aici din anii 90-2000, pe când România arunca la privatizare hălci strategice din vechea sa industrie comunistă, merge pe profit.
Noul val de investiții rusești se confruntă, însă, cu un climat în general potrivnic, într-o țară ca România - membră NATO și UE, care stă cu un ochi la trecutul său comunist, din umbra URSS, și cu celălalt la parteneriatul strategic cu SUA, care funcționează fără probleme.
Tudor Afanasov, un tânăr român de etnie rusă lipoveană, născut lângă Suceava, care conduce Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, asociația care a preluat, practic, activitatea Camerei de Comerț româno-ruse și care ține legătura între oamenii de afaceri ruși și România, povestește însă pentru Europa Liberă că afaceriștii ruși vor încă să vină în România.
