Nicolae Ștefănuță, parlamentar european din partea grupului Renew Europe și membru în comisiiile pentru buget și sănătate publică din Legislativul comunitar, a fost, de curând, implicat în organizarea rezervei comune de materiale medicale pentru criza coronavirus. Deutsche Welle a stat de vorbă cu Ștefănuță despre cât de puțin se vede Uniunea Europeană în efortul medical global, în comparație cu propaganda rusă și chineză.
Deutsche Welle: Uniunea Europeană a pierdut la început războiul mediatic și nici acum nu face mare lucru pentru a contrabalansa ofensiva propagandistică a Rusiei și Chinei. Publicul, iritat oricum de criza medicală, este ușor de manipulat. Există instrumente prin care știrile false și manipulările să nu sufoce politicile europene de sănătate?
Nicu Ștefănuță: Centrul european de combatere a dezinformării este subfinanțat. Are cinci milioane de euro pe an, ceea ce este foarte puțin, dacă ne gândim la sutele de milioane pe care le investește anual Kremlinul în dezinformare externă, la fel cum face și Beijingul. Ar trebui investit mai mult în inteligența artificială, în aparate care să ajute la filtrarea informațiilor deformate, a minciunilor sau a fake news-urilor, și care să aibă rol de avertizor pentru persoanele care se ocupă de acest fenomen în rândul societății civile sau pentru guverne, chiar.
Apoi, noi, politicienii, trebuie să spunem adevărul așa cum este, să spunem și adevărurile grele. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Winston Churchill și-a făcut un stil din a spune adevărul. Nu a mințit poporul, pe care-l avertizase că nu îi poate oferi decât lacrimi, sudoare și durere. Așa trebuie să acționăm și noi. Să gândim acțiunile care funcționează, să ne folosim de știința care funcționează și să nu cădem pradă populismului și superstițiilor. Acum nu este un moment pentru superstiții, ci pentru știință, pentru vaccin. Și putem renunța și noi la unele comportamente.
La ce vă referiți?
S-a văzut că o bună parte din această criză a fost accelerată de poluare. Orașele poluate au avut o incidență a infectărilor mai mare.
Am putea să ne regândim stilul de viață și să mergem spre un viitor mai verde și mai sustenabil. Schimbările climatice vor accelera epidemiile. Nu suntem la sfârșit, nici la începutul sfârșitului, ci la un sfârșit al începutului, ca să îl citez tot pe Churchill.
Bine, dar e evident că, cel puțin în ce privește Bucureștii, poluatorii vin din zona activităților penale. E mai greu să îți imaginezi că le-ai putea sugera că a venit vremea să se îndrepte. Ei au legile lor.
Acea poluare are de-a face și cu arderile ilegale de la marginea Bucureștiului, iar asta înseamnă că organele statului nu-și fac treaba așa cum trebuie. Dacă era o problemă mult mai structurală, mai greu de rezolvat, aveam altă situație. Dar avem aceste arderi ilegale, avem incineratoarele și alte chestii care se pot controla ușor. Or, înseamnă că deficiența este undeva la nivelul managementului statului.
Dacă spuneți de stat, care nu își face treaba – avem exemplul recent al comunei Bărbulești din marginea orașului Urziceni, un imens focar de coronavirus pe care poliția și celelalte autorități ale statului se fac că nu îl văd și unde refuză să intervină.
S-ar putea să fie și interese financiare la mijloc. Este de neconceput că sănătatea oamenilor este vândută pentru interesele unor grupări criminale.
Între timp, însă, oamenii sunt expuși la această poluare cu dezinformări care circulă nestingherite, în vreme ce informațiile reale se mișcă greu, inclusiv din cauza opacității autorităților.
Da. Nu am fost de acord cu abordarea Guvernului de a ține informațiile pentru sine și am considerat că transparența în condiții de panică este totuși mult mai utilă. Să spunem oamenilor câte teste avem, cât echipament de protecție, ce se cumpără din extern. Am lucrat la constituirea rezervei strategice medicale europene. Există o oportunitate fantastică de a cumpăra cu bani 100% europeni echipamente medicale de protecție.
Da, doar că spre deosebire de Rusia sau China, ale căror avioane de război încărcate cu materiale medicale de calitate îndoielnică vin însoțite de militari care fac paradă pe lângă măștile ce se dovedesc ulterior nefolosibile, Europa este discretă când vine vorba de gesturile sale de solidaritate. Iar NATO, care ar putea câștiga capital umanitar de imagine în această criză, nu se vede.
Avem o problemă europeană. Am remarcat asta și în ajutorul nostru comunitar extern. Țările din Balcanii de Vest, Serbia și celelalte state, primesc foarte mulți bani de la Uniunea Europeană. Sute de milioane.
Am fost șocat să văd că, de exemplu, deși 80% din ajutorul financiar le vine de la Uniunea Europeană, 60% din sârbi consideră Rusia și China ca fiind puterile externe care le sunt cele mai apropiate în criză. Noi trebuie să vorbim tare și răspicat despre faptele noastre.
Gândiți-vă cum ar fi arătat România în condiții de criză dacă nu eram membri ai Uniunii Europene. Eram mult mai sărăciți, mult mai infectați, cu mult mai puțină transparență decât am avut și am fi fost într-o situație mult mai gravă, cu o dependență externă mult mai pronunțată. Probabil am fi fost un stat atârnat.
Bine, în cazul Serbiei, propaganda și manipularea au fost meseria de bază a actualului președinte. Aleksandar Vucic a fost comunicatorul regimului Miloșevici, ministru al Informațiilor în timpul războiului pentru Kosovo. Când a venit transportul de măști din China, Vucic s-a dus la aeroport să îl întâmpine și să mulțumească „marelui popor chinez”, fără să spună că marfa și transportul au fost plătite de Uniunea Europeană.
Nu spune nimeni că nu o fi contribuit și China la ajutorul umanitar. Dar dacă ne uităm la proporții, observăm că Uniunea Europeană este un gigant în ajutorul umanitar, în a fi aproape de oameni, pe lângă ajutorul interesat al altor state.
