În documentul obținut de Newsweek România, expresia cea mai frecvent înâlnită este “calculele nu sunt clare“.
De exemplu, în ceea ce privește cloudul guvernamental, experții arată că există diferențe de zeci de milioane de euro, de la un document la altul, deși toate datele sunt furnizate de Executivul de la București: “Calculele nu sunt clare; costurile furnizate în documentul de referință nu corespund cu costul citat pentru această măsură; conform tabelului din anexa 2, totalul este de 373 milioane EUR, în timp ce în documentele justificative, suma este de aproximativ 231 milioane EUR“, arată analiza celor de la Bruxelles.
Tot la calculele privind cloudul guvernamental, documentul obținut de Newsweek România arată că s-au folosit drept costuri de referință informații privind centrele de date ale Google și Microsoft, care nu sunt relevante pentru cloudurile guvernamentale.
Comisia Europeană desființează „costurile“ cu digitalizarea
La capitolul e-sănătate (eHealth), autoritățile române sunt chestionate în legătură cu costurile consultanței, de 3,8 milioane de euro. În plus, autoritățile europene sunt nelămurite ce legătură au EKG-urile cu telemedicina.
În mai multe proiecte privind digitalizarea, autoritățile române au încercat să obțină finanțare prin PNRR pentru salariile angajaților sau au vrut să strecoare diverse cumpărături fără legătură cu obiectivul vizat.
“Investițiile par să includă costuri recurente (costuri de personal), servicii de consultanță și costuri de întreținere. Vă rugăm să oferiți clarificări dacă acești experți sunt funcționari publici. Vă rugăm să reconsiderați sau să justificați toate costurile recurente“, se cere Ministerului Justiției, la capitolul privind informatizarea sistemului judiciar.
La finanțarea cerută pentru cardul electronic de identitate s-au folosit date din Australia, deși Uniunea Europeană are sisteme de referință: “Pentru a obține cel mai bun preț și pentru a vă asigura că cetățenii români beneficiază de servicii sigure, furnizate de furnizori de servicii de încredere, calificați, acreditați în Europa, se recomandă o procedură de achiziții deschise - piața serviciilor de încredere este cu adevărat o piață europeană. Nici calculul prețurilor pentru eliberarea cărții de identitate electronice înmulțit cu numărul potențialilor utilizatori nu este deloc clar. Vă sugerăm să refaceți tabelul într-un format mai lizibil, exprimând clar legătura dintre categoriile de costuri, costurile medii (estimate) și numărul de utilizatori potențiali“.
Publicația germană Die Welt a relatat ieri despre faptul că, recent, Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul a patru state (Croaţia, Cipru, Lituania şi Slovenia) iar cele ale Irlandei și Cehiei urmează. În schimb, România trebuie să-și refacă planul, până la finalul lunii septembrie.
Citește și: Die Welt: PNRR-ul României era atât de slab încât Comisia Europeană a amenințat cu respingerea
“Planul prezentat de București a ridicat foarte multe întrebări pentru autoritățile de la Bruxelles. România a solicitat 15 miliarde de euro în împrumuturi soft și 14,3 miliarde de euro în transferuri nerambursabile. La Bruxelles, se spune că planul predat avea deficite semnificative, inclusiv lipsa informațiilor privind costurile și cheltuielile. Atât de mari erau lacunele, atât de mare era nevoia Comisiei de a primi informații concrete, încât guvernul român a trebuit să solicite oficial Comisiei UE prelungirea termenului de evaluare până la sfârșitul lunii septembrie“, a scris Die Welt.
