Însă ministrul de Interne austriac a temperat bucuria de la București. Newsweek vă prezintă în exclusivitate de ce vom intra doar maritim și aerian, nu și terestru.
Avem un acord politic pentru intrarea în Spațiul Schengen cu frontierele maritime și aeriene. Orice alte zvonuri despre aderarea completă, adică și cu frontierele terestre, nu va fi posibilă prea curând.
La București s-a anunțat cu mare fast acordul politic privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre. Însă, ministrul de Interne austriac a temperat bucuria de la București.
Newsweek vă prezintă în exclusivitate care ar putea fi motivul real pentru care Austria își menține punctul de vedere privind aderarea pe cale terestră.
Ar putea fi un motiv să nu intrăm în Schengen? S-a dublat numărul migranților ilegali prinși la graniță
Urmează un an electoral în Europa, Karl Nehammer și-a exprimat deja poziția sa în legătură cu acest lucru, iar Herbert Kickl, contracandidatul său la funcția de cancelar, are același discurs, poate chiar mai vehement.
Veto-ul Austriei privind aderarea României la Spațiul Schengen a fost de la început bazat pe migrație. Iar datele par să demonstreze că tot mai mulți migranți vor să treacă prin România spre vestul Europei. Deși lucrurile nu stau chiar așa.
Citeşte şi: România intră în Schengen, în martie, pe maritim și aerian. Cozile și controalele la graniță rămân
Newsweek a obținut în exclusivitate de la Poliția de Frontieră datele privind traficul de migranți la granițele României.
Astfel, conform unui răspuns al unei solicitări Newsweek România, ”de la începutul anului 2023, până la data de 10.12.2023, la nivelul întregii ţări, pe sensul de intrare în ţară, poliţiştii de frontieră au depistat 2.188 cetăţeni străini prin trecere frauduloasă a frontierei în scop de migraţie ilegală.
Totodată, pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi 11.574 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine”.
Practic, numărul de migranți care au forțat frontierele s-a dublat față de anul trecut. Newsweek a prezentat, în 2022, în exclusivitate, datele privind migrația ilegală.
Citește și: EXCLUSIV Câți migranți ce „amenințau Austria” au fost prinși în 2022 la granița României cu Ungaria
Cum au încercat migranții să fugă din România către alte țări din Europa? Poliția de Frontieră arată că ”mare parte dintre aceştia au acţionat organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi şi sunt persoane intrate legal în ţara noastră, cu vize de muncă sau de studii.
Vom fi în Schengen cu frontierele aeriene foto: Profimedia Images
De asemenea, aproximativ 55% dintre cei care au încercat să iasă ilegal din România sunt solicitanți de azil în țara noastră, respectiv au intrat în baza documentelor legale.
Cât priveşte naţionalitatea persoanelor depistate acţionând ilegal la frontiera României (atât pe intrare, cât şi pe ieşire), cele mai multe provin din Bangladesh, Siria, Pakistan, Nepal, Sri Lanka, India, Egipt, Afganistan etc”.
Câți migranți au fost prinși la granița României cu Spațiul Schengen
Poliția de Frontieră a mai amintit că, din numărul total menţionat mai sus, raportat la ţările cu care ne învecinăm, la frontiera cu Ungaria, pe sensul de ieşire, au fost depistaţi 8.763 de migranţi, dintre care, la frontiera verde - 1.589 migranţi şi 7.174, în punctele de trecere.
Aproximativ 90% dintre aceştia sunt intraţi legal, cu vize de angajare în muncă.
Însă, mulți migranți preferă alte rute de intrare în Schengen. Ruta Balcanilor de Vest (Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia) este una dintre principalele căi de migrație către Europa.
Și din România vor să iasă migranți către această rută.
Conform datelor de la Poliția de Frontieră, în ceea ce privește granița cu Serbia, în 11 luni din anul 2023, au fost înregistrate 1.273 detecții de migranţi, în scădere cu aproximativ 25%, faţă de anul precedent, aspect care reflectă atât întărirea măsurilor de supraveghere, precum şi o relaţionare mult mai eficientă cu autorităţile sârbe.
La aceste valori se adaugă 774 de preveniri ale intrării ilegale din Serbia, indicator care a înregistrat o scădere semnificativă față de aceeași perioadă a anului 2022 (-97% / 27.286 preveniri), exprimând, de asemenea, un indiciu calitativ de activitate, care arată eficacitatea măsurilor luate la frontiera cu Serbia şi întărirea cooperării cu autorităţile de frontieră din ţara vecină.
Pe de altă parte, la frontiera cu Serbia, în cazul a 809 de detecții, au fost depistate persoane care au intrat legal cu vize de angajare în muncă.
Citeşte şi: Duș rece! Austria anunță când intră România în Schengen și cu frontierele. „Sunt simple speculații”
”În acest context, subliniem faptul că au fost înregistrate inclusiv situaţii ale unor persoane detectate de câte două ori, recordul fiind deținut de 4 cetățeni nepalezi care au fost depistați de 5 ori în trecere ilegală la această frontieră”, se mai arată în informarea Poliției de Frontieră.
La frontiera cu Bulgaria, au fost înregistrate 443 detecții de migranţi, dintre care 171 la frontiera verde. Principalele cetățenii ale persoanelor depistate sunt reprezentate de Siria, Irak, Afganistan și Maroc.
Citește și: Nicolae Ciucă, despre intrarea în Schengen: Real succes, PNL a tratat dosarul ca prioritate absolută
În toate situaţiile, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere ilegală a frontierei de stat sau tentativa de trecere ilegală a frontierei de stat, iar călăuzele sunt cercetate pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi.
De asemenea, în cazul persoanelor depistate în timp ce încearcă să intre ilegal în România, poliţiştii de frontieră demarează procedura de punere în aplicare a protocoalelor şi acordurilor de readmisie încheiate cu țările vecine, pentru preluarea persoanelor de către autorităţile de frontieră din acele state, în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun.
Citește și: Vot surpriză în Olanda în privința Schengen. Austria, forțată să dea răspunsul final în câteva zile
”În situaţia în care migranții solicită o formă de protecţie a statului român, ei intră în procedura de azil şi sunt preluaţi de către Inspectoratul General pentru Imigrări care îi transportă în centrele speciale de primire şi cazare, solicitările acestora urmând să fie analizate şi soluţionate conform prevederilor legale”, se mai arată în răspunsul IGPF către Newsweek România.
Acord politic de aderare la Schengen
În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria, privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria, la frontierele aeriene și maritime, începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin.
În consecință, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie, au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua în 28 decembrie 2023.
Citește și: Cum vrea România să intre în Schengen sfidând veto-ul Austriei. E ultima soluție
Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua și în data 28 decembrie 2023, se arată într-un comunicat al Ministerului de Interne al României.
Și premierul Marcel Ciolacu a reacționat spunând că „din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă” și declară că este „convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră”.
Însă, Austria a anunțat că vom intra în Schengen și cu frontierele terestre atunci când vom proteja corect granițele UE. „Sunt simple speculații orice alte discuții”, a spus ministrul de Interne austriac.
