La congresul Uniunii Creștin-Democrate, desfășurat în format digital din cauza pandemiei de coronavirus, Armin Laschet s-a impus în al doilea tur de scrutin din dimineața de sâmbătă cu 521 de voturi.
Politicianul în vârstă de 59 de ani și-a învins contracandidații, pe Friedrich Merz și Norbert Röttgen, după o cursă lungă pentru șefia partidului conservator. Din 2017, Armin Laschet este premierul celui mai populat land federal al Germaniei, Renania de Nord-Vestfalia.
Înainte de votul de astăzi, Armin Laschet a subliniat că CDU trebuie să fie un "partid de centru" și că trebuie împiedicată o polarizare și mai pronunțată a societății.
Din 2012 încoace, Laschet a făcut parte din grupul celor cinci lideri adjuncți ai partidului său, CDU. Bărbatul de religie catolică, originar din regiunea Renană, a fost un partener de încredere al președintelui partidului. Cancelara Angela Merkel a condus partidul până în 2018, iar apoi Annegret Kramp-Karrenbauer. În 2015, când Merkel a primit sute de mii de refugiați în Germania, o parte din conservatori au criticat-o dur pentru această decizie, dar Armin Laschet i-a fost loial și în perioada aceea și a sprijinit-o.
CDU ca partid popular de centru
Armin Laschet a declarat că are o abordare politică care păstrează măsura, "care se apropie de oameni și nu le întoarce spatele". Politicianul conservator subliniază importanța coeziunii, a păcii sociale și a unei economii de piața care ține cont de aspectele sociale.
Din 2019, Laschet formează un tandem cu Ministrul federal al Sănătății, Jens Spahn. La doar câteva zile înainte de congresul CDU, cei doi au înaintat un program cu titlul "#Impulse2021", în care au subliniat, printre altele, delimitarea clară de partidele din spectrul populismului și extremismului de dreapta și o poziționare a CDU ca partid popular cu o aripă orientată spre stânga, care reprezintă drepturile angajaților, și o aripă conservatoare, pro-business.
Cei doi politicieni au formulat obiectivul ca anii 20 ai secolului nostru să fie "un deceniu al modernizării pentru Germania: cu o nouă dinamică economică, securitate, și șanse echitabile în domeniul educației".
Laschet și Spahn vor, printre altele, un minister pentru digitalizare, la nivel federal, și pledează pentru "toleranță zero față de criminalitate și extremism". Propunerile lor sună ca un program de guvernare.
O orientare pro-europeană și transatlantică
În ceea ce privește politica externă, Laschet și Spahn au subliniat orientarea pro-europeană și transatlantică a partidului. Cei doi pledează pentru mai multă cooperare cu SUA în politica economică și în ceea ce privește protecția climei, cât și pentru o Uniune Europeană mai activă și mai mult angajament germano-francez.
Schimbarea la cârma SUA îl va bucura pe Laschet, iar contactele sale cu conducerea politică de la Paris sunt de mult foarte bune. Din 2019, politicianul conservator a preluat și responsabilitatea pentru relațiile culturale germano-franceze la nivel federal.
Politicianul născut la Aachen, în Renania de Nord-Vestfalia, are o experiență vastă în diferite domenii ale vieții publice. În urmă cu mai mult de trei decenii, Laschet făcea parte din echipa președintelui federal. A studiat dreptul și s-a calificat și ca jurnalist. Din 1994 până în 1998 a fost membru al Bundestagului, din 1999 până în 2005 europarlamentar, iar din 2010 încoace e în parlamentul regional al Renaniei de Nord-Vestfalia, aflat în capitala landului, Düsseldorf.
Cu el în calitate de candidat de vârf, CDU a reușit să câștige alegerile de land din 2017 și să formeze la Düsseldorf un guvern regional de coaliție alături de liberalii de la FDP. A fost o victorie remarcabilă în cel mai mare land federal, condus în ultimii 50 de ani preponderent de social-democrați, care le-a oferit conservatorilor un nou avânt înainte de scrutinul la nivel federal.
În timp ce contracandidații săi din cursa pentru conducerea partidului CDU, Norbert Röttgen și Friedrich Merz, s-au distanțat de Angela Merkel în urma unor certuri aprinse, Armin Laschet a fost mereu de partea cancelarei.
Înfrângeri și perseverență
Din CV-ul politic al lui Laschet nu lipsesc, desigur, nici înfrângerile: în 1998 a pierdut mandatul din Bundestag, în 2010 cursa pentru conducerea regională a CDU din landul Renania de Nord-Vestfalia, în care s-a impus Norbert Röttgen. De abia cu doi ani mai târziu a preluat Laschet conducerea. Acum, după 11 ani, s-a impus și la nivel federal. Se vede că Laschet știe să aștepte, că e perseverent și răbdător.
După Annegret Kramp-Karrenbauer, Armin Laschet este al doilea succesor al Angelei Merkel în funcția de lider al CDU. Cine ocupă această funcție, are în mod tradițional acces la candidatura pentru cancelaria federală, în cazul în care conservatorii obțin la alegeri majoritatea necesară.
Nu-i clar dacă Laschet va candida și la acest nivel, pentru a deveni succesorul Angelei Merkel după alegerile parlamentare din septembrie. Unii observatori consideră că și Ministrul Sănătății, Jens Spahn, ar avea ambiții de acest fel.
În plus, întrebarea cine va fi candidatul conservatorilor pentru funcția de cancelar va fi dezbătută de abia peste două luni, ținând cont și de poziția liderului Uniunii Creștin-Sociale (CSU), premierul Bavariei Markus Söder, despre care se spune că se consideră, la rândul său, un candidat foarte bun pentru funcția de cancelar.
"Un premier regional care conduce cu succes un land cu 18 milioane de locuitori e capabil să fie și cancelar", a subliniat Laschet cu doar câteva zile în urmă. Cursul său politic ar fi clar: "Să ne rupem de Angela Merkel ar fi exact semnalul greșit." Pe acest principiu se va baza și în noua funcție de lider al CDU.
