Judecătorii au respins toate cererile şi excepţiile ridicate de Onea şi Negulescu, fiind constatată legalitatea rechizitoriului şi a probelor strânse de Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.
În iulie 2019, fostul şef al DNA Ploieşti Lucian Onea şi fostul procuror Mircea Negulescu au fost trimişi în judecată de Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă, parte vătămată în dosar fiind fostul deputat Sebastian Ghiţă.
Procurorii de la SIIJ susţin că Lucian Onea şi Mircea Negulescu, în instrumentarea a două dosare penale, în cursul lunii mai 2015, l-au determinat pe un martor denunţător, respectiv fostul deputat Vlad Cosma, să plăsmuiască un denunţ în numele unei persoane imaginare, să întocmească în fals, în format electronic, tabele care conţin numele unor persoane - locuitori ai Republicii Moldova, care ar fi avut cetăţenie română în anul 2014, cu scopul de a dovedi infracţiunea de corupere a alegătorilor pretins săvârşită de persoana împotriva căreia s-a formulat denunţul.
De asemenea, Lucian Onea, cu ajutorul lui Mircea Negulescu, este acuzat că a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru infracţiunea de corupere a alegătorilor faţă de o persoană despre care ştia că nu este vinovată.
Totodată, în cursul lunii mai 2015, în soluţionarea celor două dosare penale, Onea este acuzat că a ticluit probe nereale prin exercitarea de constrângeri asupra martorului denunţător.
"În rechizitoriu, se mai reţine că inculpatul Onea Lucian Gabriel, în calitate de procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, în mod repetat, împreună cu inculpatul Negulescu Mircea, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în perioada aprilie - mai 2015, l-au determinat pe martorul denunţător să contrafacă, prin exercitarea de constrângeri, un denunţ şi tabele în format electronic conţinând nume de persoane din Republica Moldova care ar aparţine unor cetăţeni români imaginari", mai spune SIIJ.
