Cine a trecut deja printr-o infecţie cu coronavirus este iniţial protejat de o nouă îmbolnăvire, pentru că sistemul imunitar şi-a creat deja anticorpii necesari. După o anumită perioadă, însă, aceşti anticorpi dispar.
Ceea ce nu înseamnă că persoanele vindecate nu mai dispun de niciun fel de protecţie. Pentru că, deşi lipsesc anticorpii, aşa numitele celule T funcţionează ca nişte celule cu memorie şi protejează în faţa unei noi infectări.
Un nou studiu realizat de Centrul pentru Afecţiuni Neurodegenerative (DZNE) în regiunea oraşului Bonn relevă că fiecare al cincilea pacient vindecat de COVID-19 nu mai are anticorpi după şase luni.
Test pentru depistarea anticorpilor
În perioada aprilie - iunie 2020, circa 5100 de adulţi din Bonn au fost testaţi, pentru a afla dacă mai au anticorpi după ce se vindecaseră de COVID-19. La 22 de persoane au fost identificaţi aşa numiţi anticorpi "neutralizanţi", deci extrem de eficienţi, care împiedică accesul SARS-CoV-2 în celule. Dar, majoritatea participanţilor la studiu avuseseră doar forme uşoare sau asimptomatice sau, în parte, nici nu ştiau că fuseseră infectaţi.
Alte forme de coronavirus sunt excluse
Identificarea acestor anticorpi indică un contact anterior cu noul tip de coronavirus. După primul rezultat pozitiv, s-a realizat aşa-numitul "plaque reduction neutralization test", prin care se poate dovedi că anticorpii astfel apăruţi sunt eficienţi în combaterea SARS-CoV-2, dar nu a celorlalte tipuri de coronavirus, care există de ani buni şi sunt responsabili de răcelile banale. Echipa de la Rheinland, care a realizat studiul, a lucrat intens cu Institutul de Virologie de la Charité din Berlin.
În septembrie 2020, deci la 120 de zile după prima probă de sânge, au fost din nou examinaţi pacienţii cu rezultate pozitive. La majoritatea pacienţilor, nivelul anticorpilor neutralizanţi era semnificativ redus. Nivelul acesta atestă că imunitatea este valabilă pe termen scurt, după infecţii uşoare sau asimptomatice.
Sistem imunitar sofisticat
Dar, pentru răspunsul imunitar nu este decisivă doar prezenţa anticorpilor, explică Dr. Ahmad Aziz, cercetător în cadrul DZNE şi autor principal al actualului studiu: "Dispariţia anticorpilor pare a se avea loc relativ rapid. Dar sistemul imunitar dispune şi de alte instrumente pentru a combate agenţii patogeni.
Anticorpii sunt, fără îndoială, importanţi, dar nu reprezintă decât o parte din complexul arsenal. Alte studii indică faptul că o altă componentă, pe care noi o numim răspusul imunitar al celulelor, în ciuda dispariţiei anticorpilor, rămâne activă. "Anumite persoane pot, în lipsa anticorpilor, beneficia de protecţie pe baza aşa numitelor celule T.
Nou studiu în curs de publicare de la Charité
Virologul Christian Drosten de la clinica berlineză Charité
Referitor la rolul celulor T există un nou studiu, aflat încă în faza de expertiză, realizat de Charité din Berlin despre "reactivitatea încrucişată", la care a participat şi cunoscutul profesor Christian Drosten, şeful departamentului de virologie.
În cazul unei analize mai profunde, Prof. Christian Drosten spune că "se constată că pacienţii care nu au fost afectaţi de virusul SARS-CoV-2, într-o oarecare măsură beneficiază de reacţii de apărare din partea acestor aşa numite celule T, care reprezintă de fapt o parte din suprafaţa proteinei spyke".
Să fie oare aceasta explicaţia pentru faptul că o cincime dintre persoanele infectate nu au avut niciun fel sau foarte slabe simptome? Şi de ce vaccinul reuşeşte după o primă injectare să asigure o surprinzător de mare protecţie? Reacţionează memoria imunitară probabil astfel din cauza unei deja existente infecţii cu alte tipuri de coronavirus?
