La 31 de ani de la Revoluție, România continuă să rămână la coada Europei din punct de vedere al dezvoltării în infrastructură, al investițiilor în sănătate și educație și de asemenea, ocupă unul dintre ultimele locuri atunci când vine vorba despre puterea de cumpărare.
Înainte de criza COVID, 4,6 milioane de români erau considerați săraci. Pentru că populația țării a scăzut, numărul persoanelor sărace s-a redus la 4,5 milioane. Cele mai sărace regiuni din țară sunt sudul Munteniei, Moldova și Oltenia. Cei mai afectați de această situație sunt copiii, tineri de 18-24 de ani și vârstnici.
Citește și: Testele de salivă ale vrajbei. Părinți & sindicate: Nu respectă reguli sanitare. Guvern: Sunt sigure
În anul 2020, rata sărăciei a fost de aproape 15 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi de peste de 13 ori în Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Est, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. În anul 2020, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) ṣi Sud-Est (32,6%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (2,4%), arată datele INS, potrivit B1TV.
Persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (40,8% faţă de 25,6% la bărbaţi). De asemenea, cei cu vârsta de 65 ani şi peste sunt săraci în proporţie de 42,1%.
Citește și: Leo de la Strehaia are ofertă de job în închisoare. Neobișnuit cu munca, îi e frică că nu face față
Reprofesionalizarea poate fi o soluție pentru ieșirea din sărăcie, însă acest lucru presupune o investiție consistentă din partea românilor. Așadar, o nouă provocare.
