Membrii Academiei Infractorilor, grupare de indivizi din Neamţ care au devalizat numeroase de magazine de lux din străinătate, trebuie acum să plătească prejudiciile create.
Citește și: Interlopul Bera, culcat de bodyguarzi la cârciuma lui Castellano. Chemat în ajutor, Caran s-a uitat
În cauză s-au pronunţat magistraţii din cadrul Tribunalul Bucureşti, iar două dintre victime, între care şi celebra firmă Cellini, au de primit de la infractorii români care au speriat Europa doar 1.370.211 euro.
Citește și: O polițistă sub acoperire l-a vrăjit pe traficantul Mizdron care vindea cocaină în cluburi de lux
Însă pagubele produse după spargerile de la 26 de magazine de lux din străinătate au fost apreciată de procurorii DIICOT la 8,45 milioane de euro.
Doar pentru Cellini, 18 membri ai grupării infracţionale, între care şi liderul Marin Botez Adrian, zis Ţîţă, trebuie să plătească 761.000 euro.
Citește și: Cum a înființat interlopul Țâță „Academia Infractorilor” și cum au jefuit studenții firme celebre
Unei alte firme care s-a constituit parte civilă în proces i s-au acordat daune de 609.340 de euro. Judecătorii au respins o acţiune civilă, iar alte 23 de firme cunoscute, între care şi Rolex sau producătorul elveţian de ceasuri Franck Muller, au renunţat la pretenţiile civile împotriva infractorilor români.
Citește și: Interlopii Filozof, Amar, Gilbert și Superman spun că i-au dat șpagă judecătoarei Burlan
Magistraţii au păstrat sechestrul asigurător pe bunurile inculpaţilor, terenuri, maşini, o barcă şi sume de bani, însă aceasta nu pot acoperi în nici un caz paguba produsă prin infracţiunile de care au fost găsiţi vinovaţi.
Citește și: VIDEO Pistolarul cu BMW, bătut temeinic de un bărbat căruia îi trăsese 11 bile în cap și în față
În acelaşi dosar au fost condamnaţi penal o parte din studenții lui Ţâţă, care au fost prinşi ulterior arestării liderului grupării.
Popa (fost Purice) Vasilică a fost condamnat la 6,6 ani de detenţie, Savu Florin Mircea are de executat cea mai mare pedeapsă, de 8,8 ani de închisoare, Niţă Andreea Ioana a prinit o sancţiune de 4,4 ani, Tucan (fostă Chirilă Ilinca) Gabriela are 3,8 ani, Ursu Laurenţiu Doru a fost pedepsit cu 4,9 ani, iar Gliga Adolf are de executat cel mai puţin, 1,4 ani de detenţie.
În urmă cu cîţiva ani liderul grupării, Marin Botez Adrian, zis Ţâţă, a fost condamnat tot de Tribunalul Bucureşti la pedeapsa maximă prevăzută de legea penală, 30 de ani. Evident că inculpatul a uzat de calea de atac, însă în apel sancţiunea a scăzut, iar prin sentinţă definitivă Ţîţă are de executat puţin peste 24 de ani de închisoare, conform Monitorul de Neamț.
Tot atunci au mai fost condamnaţi alţi opt inculpaţi din aceeaşi grupare, care au primit sentinţe între 3 ani cu suspendare şi cel mult 5 ani şi 7 luni, cu executare, o nimica toată faţă de liderul grupării. Atunci, adică în august 2016, s-a stabilit ca pentru alţi inculpaţi procesul să continue la prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, ocazie cu care, pe latură civilă, au răspuns toţi membrii grupării infracţionale care a speriat Europa.
Academia infractorilor, jafuri în 60 de secunde
„Academia infractorilor”, inițiată de interlopul Marian Botez, zis Țâță, a ajuns celebră în toată lumea pentru modul de operare. "Studenții" erau antrenați în case conspirative după un cod strict, iar jafurile nu durau mai mult de 60 de secunde.
Academia a fost inspirată din celebra grupare sârbă Pantera Roz. Singura deosebire: românii nu foloseau arme de foc asemenea vecinilor sârbi. Ba chiar încercau să folosească forța cât mai puțin.
Toţi erau antenați de la o lună până la un an după un regulament militar, cu capitole despre profilul recrutului, pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică, ori judecata celor care greşeau. Parte din antrenamente au avut loc în străinătate, la Strasbourg şi Torino, și în țară, pe litoralul Mării Neagre.
Cursurile au fost urmate de 100 de indivizi. Procedura era una specială. Infractorii erau aduşi cu capul acoperit într-un apartament din Bucureşti, Cluj sau Constanța, ca să nu ştie unde se afla. Abia după ce intrau în imobil, puteau să vadă ce e în jur. Acolo erau fotografiaţi, amprentaţi, li se luau probe ADN şi toate erau introduse într-un dosar în care erau trecute şi datele personale. Recrutul spunea unde locuiesc părinţii, cine este iubita lui, ce vicii şi preocupări are.
Odată recoltat de la recrut, ADN-ul devenea o armă foarte puternică şi un mijloc de control. Cei din Academie îi spuneau noului venit că dacă vreodată se va gândi să trădeze organizaţia, ADN-ul sau va fi plantat la locul unei infracţiuni.
Conform procurorilor DIICOT gruparea a dat lovituri la magazine de bijuterii din Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Austria şi Danemarca, Andora şi Marea Britanie. Prejudiciul total a fost stabilit la 8,45 milioane de euro.
