Creşterea economică a României va rămâne în 2023 una ridicată, de peste 2%, comparativ cu ţările din regiune şi cu Uniunea Europeană, deşi traversăm vremuri complicate, a transmis, joi, preşedintele Klaus Iohannis.
Iohannis: „Creşterea economică a României va rămâne în 2023 una ridicată, de peste 2%”
"Traversăm vremuri complicate, profund marcate de incertitudine pe fondul crizelor din ultimii ani. Totodată, războiul de la graniţele noastre, dar şi alte conflicte militare izbucnite recent au un impact profund asupra nevoii de securitate şi de predictibilitate pentru economiile tuturor ţărilor.
Creşterea economică globală a încetinit anul acesta, cu un ritm mai pronunţat în cazul economiilor dezvoltate. Acum, în contextul evoluţiilor tragice din Orientul Mijlociu şi pe fondul amplificării tensiunilor, a polarizării şi a extremismului, perspectivele economice se deteriorează suplimentar, inclusiv în zona europeană.
Citește și: VIDEO Klaus Iohannis: Reformele educaţionale necesită răbdare şi perseverenţă
Comparativ cu ţările din regiune şi cu Uniunea Europeană, creşterea economică a României va rămâne în 2023 una ridicată, de peste 2%. Această dinamică se datorează, într-o măsură semnificativă, şi capacităţii de adaptare a mediului de afaceri în raport cu dificultăţile majore din vremea pandemiei, cu criza energetică, blocajele în lanţurile de aprovizionare şi scumpirea materiilor prime", a precizat preşedintele în mesajul său.
Şeful statului a subliniat că perioada post-pandemie a adus multiple schimbări în funcţionarea afacerilor şi în majoritatea sectoarelor economiei, însă companiile de top şi-au consolidat cifrele de afaceri şi profiturile "în ciuda tuturor acestor provocări".
"O treime dintre cele mai performante companii sunt cele din industrie, urmate de companiile din sectorul serviciilor. Serviciile rămân principalul motor al creşterii economice, cu un avans al cifrei de afaceri de 7,5% faţă de anul 2022. În industrie, însă, producţia a continuat să scadă, declinul industrial depăşind 5% pe primele opt luni ale anului, pe fondul diminuării cererii interne, dar şi a activităţii industriale în economiile europene", a afirmat, în mesaj, Klaus Iohannis.
Potrivit sursei citate, în planul schimburilor externe, România continuă să înregistreze deficite comerciale problematice, precum cele din industria chimică, deşi deficitul balanţei comerciale se reduce consistent pe fondul încetinirii consumului.
"Anul trecut, de exemplu, România a importat produse chimice de peste 18 miliarde de euro, la exporturi de doar 4,5 miliarde de euro, deficitul comercial pentru aceste produse depăşind cu 26% nivelul din 2021. De aici şi nevoia unor abordări proactive în privinţa perspectivelor de dezvoltare a industriei naţionale", a mai transmis preşedintele Iohannis.
Pe de altă parte, şeful statului a arătat că nu trebuie neglijate investiţiile în inovare şi integrarea progresului tehnologic, pentru că aceste investiţii oferă României premisele unei tranziţii echilibrate la economia viitorului, dar şi o bază solidă de consolidare a competitivităţii afacerilor.
"România are nevoie de o politică fiscală coerentă, capabilă să susţină performanţa economică, stabilitatea financiară şi să atragă în continuare investiţii străine productive. Numai aşa putem valorifica pe deplin potenţialul economic al ţării noastre", a transmis Iohannis.
Citește și: Cu cât cresc pensiile de la 1 ianuarie 2024. Comisia Europeană este cea care decide coeficientul
El a menţionat că înţelege îngrijorările mediului de afaceri privind pachetul de măsuri fiscale recent adoptat şi a dat asigurări că acolo unde se vor dovedi necesare modificări sau completări, "acestea nu vor întârzia să apară" .
"Înţeleg îngrijorările dumneavoastră privind pachetul de măsuri fiscale recent adoptat. Cunosc, deopotrivă, punctele sensibile şi avantajele aduse de aceste măsuri, în condiţiile în care nevoia de consolidare a finanţelor publice este una reală, profundă şi structurală. Totodată, sunt convins că, acolo unde se vor dovedi necesare modificări sau completări ale măsurilor, acestea nu vor întârzia să apară. Creşterea economică, atractivitatea investiţională şi buna funcţionare a pieţelor trebuie să rămână priorităţi esenţiale pentru România", a mai afirmat preşedintele.