Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat, la Praga, poziţia României privind independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi continuarea sprijinului constant al ţării noastre, pe multiple planuri, inclusiv în pregătirea iernii, în contextul noilor escaladări generate de Federaţia Rusă, arată Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului a participat, vineri, în capitala Cehiei, la reuniunea informală a Consiliului European, context în care a exprimat deschiderea României pentru procesul de reconstrucţie, evidenţiind necesitatea unei bune coordonări la nivel european pentru gestionarea eficientă a acestui proces.
Principalele subiecte pe agenda reuniunii Consiliului European au vizat situaţia din Ucraina, pe toate dimensiunile, evoluţiile în domeniul energiei, din punctul de vedere al impactului preţurilor ridicate şi al eforturilor pentru securitatea aprovizionării, precum şi situaţia economică la nivel european.
În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, liderii europeni au respins ferm şi au condamnat fără echivoc anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina, în urma desfăşurării falselor referendumuri. Liderii UE au reafirmat hotărârea de a acorda în continuare sprijin Ucrainei atât timp cât va fi necesar, din punct de vedere financiar, politic, militar, umanitar, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea pentru iarnă.
De asemenea, preşedintele României a pledat pentru "menţinerea unui răspuns puternic, prompt şi clar din partea Uniunii faţă de agresiunea Federaţiei Ruse şi a respins cu fermitate acţiunea de anexare ilegală a celor patru regiuni ale Ucrainei".
El a salutat adoptarea unui nou set de măsuri restrictive, al optulea, arătând că este necesar să se menţină o presiune ridicată asupra Federaţiei Ruse, evidenţiind, totodată, importanţa coordonării transatlantice şi cu alţi parteneri internaţionali.
De asemenea, a subliniat încă o dată preocuparea faţă de efectele războiului asupra altor parteneri din regiune, accentuând necesitatea continuării susţinerii Republicii Moldova, un stat extrem de vulnerabil în faţa acestor evoluţii.
Referitor la securitatea alimentară, Uniunea Europeană va continua să faciliteze exportul de produse agricole din Ucraina, liderii europeni solicitând extinderea Iniţiativei Grânelor la Marea Neagră, promovate de Secretarul General al ONU.
În ceea ce priveşte securitatea energetică, discuţiile liderilor europeni au vizat, în special, impactul preţurilor ridicate la energie asupra populaţiei şi industriei şi necesitatea unui răspuns european coordonat pentru abordarea acestei situaţii.
"În contextul în care Federaţia Rusă foloseşte energia pe post de armă pentru a submina puterea economică a UE, liderii europeni au reiterat hotărârea de a răspunde în mod coordonat pentru asigurarea securităţii aprovizionării, inclusiv prin identificarea de parteneriate reciproc avantajoase, atenuarea impactului preţurilor ridicate asupra consumatorilor, mai ales a celor vulnerabili şi prin măsuri menite să reducă cererea de energie", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
De asemenea, liderii au condamnat actele de sabotaj recente din Marea Baltică privind conductele Nord Stream I şi II şi au agreat intensificarea cooperării pentru protejarea infrastructurii critice europene.
Preşedintele României a pledat pentru continuarea coordonării la nivelul UE, în vederea depăşirii provocărilor comune din acest domeniu, salutând măsurile adoptate până în prezent, dar subliniind că este nevoie de acţiuni suplimentare axate în principal pe reducerea durabilă a preţurilor la energie.
În contextul menţinerii nivelului ridicat al preţurilor la energie, preocupare constantă pentru ţara noastră, Klaus Iohannis a reamintit necesitatea adoptării de măsuri care să asigure decuplarea preţului la energia electrică de preţul gazelor naturale.
De asemenea, şeful statului a pledat pentru necesitatea diversificării în continuare a aprovizionării cu gaze naturale din surse multiple şi de încredere, utilizarea resurselor indigene, dezvoltarea proiectelor de infrastructură şi consolidarea interconexiunilor, salutând în acest context operaţionalizarea recentă a interconectorului dintre Grecia şi Bulgaria.
Totodată, a reiterat faptul că măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere şi securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova, care are nevoie de sprijin imediat în perspectiva sezonului rece.
În ceea ce priveşte situaţia economică, dezbaterile liderilor Uniunii Europene au vizat preţurile ridicate pentru gospodării şi întreprinderi care au condus la niveluri semnificative ale inflaţiei în statele membre, măsuri pentru sprijinirea creşterii economice şi a locurilor de muncă, precum şi păstrarea integrităţii Pieţei Unice.
