Cele două statui care străjuiesc intrarea Crematoriului Cenușa, "Durerea" și "Nădejdea" prefigurează cum nu se poate mai bine ceea ce este acum înăuntru. E o durere să vezi că nu mai e nicio nădejde.
Citește și: Echipa Islandei vine în România doar cu jucători vaccinați. Nu s-a bazat pe derogarea lui Novak
Pereții sunt coșcoviți, tencuiala căzută, iar sala este plină de mizerie părând că este mai degrabă un cuib de șobolani și nu o clădire clasificată drept muzeu în care multe familii mai vin încă în memoria celor dispăruți și incinerați aici.
Cu toate acestea, Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane percepe încă o taxă de la urmașii celor care au urnele la Cenușa.
Citește și: Percheziții la gruparea de interlopi care cerea taxă de protecție de la dezvoltatorii imobiliari
Construcția crematoriului din Parcul Tineretului a început în 1925, cu sprijinul Primăriei Capitalei, la inițiativa Societății Cenușa, înființate la 7 martie 1923, după un proiect al arhitectului Duiliu Marcu.
În mai 2002, după aproape 60.000 de incinerări Crematoriul Cenușa a fost forțat să-și oprească activitatea pentru că încălca legislația de mediu.
Citește și: Gore de la Cluj după ce a spus că va ploua cu morți: Sunt inofensiv, să moară ce-am mai pă interes
Cu toate astea, crematoriul nu s-a închis în totalitate, columbarul său continuă să funcționeze ca spațiu pentru păstrarea urnelor cu cenușă, contra unei taxe anuale.
Consilierii generali ai municipiului București au respins în ianuarie 2011 proiectul de alocare a sumei de 1,16 milioane euro pentru reabilitarea Crematoriului Cenușa.
Citește și: VIDEO Interlopii Piciu și Pikachu au spart oglinda dubei care venise să-i ia după o bătaie în stradă
Un contract de reablitare atribuit în 2013 nu a fost pus niciodată în practică
În iunie 2013, contractul pentru Servicii de proiectare pentru "Reabilitare si consolidare Crematoriul Cenusa", a fost atribuit firmei SC SPECIALIST CONSULTING SRL reabilitarea nu a avut loc nici până astăzi.
Prin proiectul tehnic întocmit de către SC SPECIALIST CONSULTING SRL și, urmare a emiterii Ordinului nr.2391/16.06.2011 al Ministerului Culturii și Patrimoniului, prin care Crematoriul "Cenușa" a fost clasat monument istoric, s-a schimbat funcțiunea crematoriului în muzeu.
În 2019, Primăria Capitalei informa, la solicitarea Newsweek România, că Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane va solicita aprobarea executării unei noi expertize și actualizarea proiectului "Consolidare, reamenajare si schimbarea functiunii Crematoriului Cenușa". Asta pentru că "factori precum: schimbarea funcțiunii crematoriului, modificarea din anul 2016 a legislației privind elaborarea proiectelor și mai ales legislația privind securitatea la incendiu, modificarea prețurilor materialelor și a manoperei în conformitate cu legislația actuală, dar și trecerea anilor de la ultima expertiză au făcut că, în acest moment, indicatorii tehnico economici aprobați să nu mai fie de actualitate și să fie necesară o nouă expertizare și deci, o actualizare a proiectului executat de SC CONSULTING SRL".
Nu s-a întâmplat însă nimic, iar clădirea a continuat să se degradeze.
Operațiunea Tradafirul
43 de cadavre ale manifestanților împușcați în zilele de 16 și 18 decembrie 1989 la Timișoara, dar și ale unor răniți executați în Spitalul Județean Timiș (SJT), au fost ridicate de la morga acestui spital și transportate la București, după care au fost incinerate în Crematoriul Cenușa în operațiunea cu numele de cod Trandafirul. După ce cadavrele martirilor au fost incinerate, cenușa acestora a fost încărcată în patru tomberoane și aruncată la un canal din Popești Leordeni.
Dispariția celor 43 de oameni urma să fie pusă pe seama fugii acestora din țară.
Construcție de inspirație bizantină, siriană și egipteană
Realizat într-un stil eclectic cu elemente de inspirație bizantină, siriană și egipteană, în stilul Monumentului Cantacuzinilor din Cimitirul Bellu, crematoriul a fost terminat la roșu în 1927, după ce arhitectul Constantin Popescu a simplificat construcția în 1926.
Deși clădirea încă nu era finisată, Crematoriul Cenușa a fost inaugurat la 25 ianuarie 1928. Prima incinerare a avut loc în aceași zi la ora 17, Profira Fieraru în vârstă de 40 de ani, casnică, fiind prima persoană incinerată la Crematoriul Cenușa.
Lucrările reluate în 1931, sub conducerea arhitectului Ioan D. Trajanescu, au fost finalizate la sfârșitul anului 1934. Scara principală este flancată de statuile Durerea și Nădejdea și de două basoreliefuri realizate în 1930 – 1934 de Ioan Iordănescu.
Cea mai impunătoare piesă a monumentului este capela. Aceasta se întinde pe o suprafață de 200 de metri pătrați, fiind decorată cu marmură fină, de proveniență belgiană. De-a lungul timpului, aici au fost incinerate aproape 60.000 de persoane.
