Experții din partide vor lucra cu Ministerul Educației, începând din data de 1 februarie pentru ca proiectele celor două legi ale învățământului să fie adoptate de către Executiv până pe 15 februarie, iar Parlamentul să le voteze până pe 15 martie, au decis liderii formațiunilor politice aflate la guvernare, în urma ședinței de marți, 10 ianuarie.
Citește și: Undă verde pentru rectorii universităților: Legile educației le permit să candideze din nou
Reamintim că, în data de 28 decembrie 2022, ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că legile educației vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică, la începutul lui 2023 și, cel mai probabil, vor ajunge în Parlament la începutul sesiunii parlamentare din februarie.
Pe surse, modificările aduse ar putea fi spectaculoase. Astfel, s-ar putea renunța la Bacalaureatul susținut de Sorin Cîmpeanu, cu o singură probă pentru toate materiile, și am putea avea un Bacalaureat cu o probă scrisă și una orală, separat, doar la Limba și literatura română. Gramatica nu va fi însă scoasă total din calcul. Mai departe, în funcție de profil, elevii vor avea și probe specifice.
Concret, Bacalaureatul va avea maximum 10 probe: Limba și literatura română, scris si oral; 2 probe scrise pentru limbi străine; 2 probe scrise conform profilului (real/uman); 1 probă scrisă din celalălt profil (uman/real); Limba maternă, scris și oral.
Citește și: O multiplă campionă din România s-a retras din sport. A fost prinsă dopată: „Se încheie un capitol”
Noul ministru al Educației susține și menținerea Evaluării Naționale. Propune, însă, ca liceele să organizeze propriile examene de admitere, acolo unde concurența este mare.
Mai exact, potrivit surselor politice, Ligia Deca ar susține ca Evaluarea Națională se fie aceeași pentru toți absolvenții de gimnaziu, dar va fi permis și examen propriu de admitere pentru orice liceu care dorește acest lucru, însă numai după susținerea Evaluării Naționale.
Foarte important, în cee ace privește proiectul Legii învățământului superior, rectorii universităților vor avea doar două mandate și vor putea rămâne în funcție cel mult opt ani. Rămâne de văzut cum vor arăta cele două proiecte de lege atunci când vor fi trimise în Parlament, potrivit tribunaînvățământului.ro.
