După comemorarea comună a armistiţiului care a făcut cu exact 100 de ani în urmă să amuţească bubuiturile de tun în vestul Europei, şefii de stat şi de guvern adunaţi duminică după-amiază la Paris au avut ocazia să lucreze practic. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a avut iniţiativa, împreună cu fundaţii, asociaţii, întreprinderi şi organizaţii umanitare, de a înfiinţa prima ediţie a "Forumului Păcii de la Paris".
Această iniţiativă oferă tuturor factorilor de decizie ocazia de a face pentru două zile un schimb de idei pe marginea unor teme cum ar fi buna guvernare, întărirea ONU, drepturile femeilor, protecţia mediului şi salvgardarea păcii. Sunt programate discursuri, seminarii şi exerciţii practice.
Din „catastrofa iniţială" a secolului trecut, Primul Război Mondial, care a încetăţenit uciderea industrială pe câmpul de luptă, trebuie trase învăţăminte valabile şi azi. 84 de şefi de stat şi de guvern şi directori ai unor organizaţii internaţionale au dat curs invitaţiei la forumul păcii, după cum a anunţat cu mândrie preşedintele Macron în alocuţiunea de deschidere. Totuşi unul a lipsit: preşedintele SUA, Donald Trump, care a preferat să viziteze în timpul rezervat evenimentului un cimitir militar american, aflat la Suresnes, în apropiere de Paris. Acolo Trump a amintit de jertfa adusă de militarii americani în urmă cu 100 de ani. „Trebuie să păstrăm civilizaţia pe care ei au apărat-o şi trebuie să asigurăm pacea pe care ei ne-au dăruit-o", a declarat Trump în cimitirul în care sunt ridicate 1500 de cruci albe de lemn. "A fost un război cumplit, cumplit", a adăugat Trump.
Deja în cursul dimineţii preşedintele Franţei, Macron, exprimase indirect dubii că SUA de azi s-ar afla pe drumul cel bun din cauza elanului scăzut pentru cooperare internaţională. Cine spune la fel ca Trump "ţara mea mai întâi" pune în primejdie măreţia naţiunii sale, a declarat Macron. El a adăugat că "patriotismul este opusul naţionalismului". În cadrul Formului Păcii de la Paris gazda franceză a deplâns faptul că "emoţii triste" cum ar fi naţionalismul şi rasismul găsesc tot mai mulţi aderenţi şi în Europa. "De aceea popoarele Europei trebuie să fie vigilente", a subliniat Macron. O pace de durată nu este posibilă decât prin unitate, a conchis el.
Critici la adresaa naţionalismului în creştere
În discursul rostit în cadrul Forumului Păcii de la Paris, şefa executivului german, Angela Merkel, s-a pronunţat în termeni asemănători. "Pacea de care ne bucurăm astăzi nu este deloc de la sine înţeleasă. Sunt îngrijorată că mentalitatea naţională cu ochelari de cal se răspândeşte din nou", a spus cancelara. Ea a avertizat că încrengăturile internaţionale nu pot fi ignorate. "Vedem doar că echilibrarea paşnică a intereselor, cooperarea internaţională şi chiar edificiul european al păcii sunt din nou puse sub semnul întrebării", a evidenţiat Merkel, care a mai deplâns faptul că în state membre ale UE cum ar fi Polonia sau Ungaria sunt la putere guverne populiste şi eurocritice.
Marea Britanie, care vrea să se retragă în martie 2019 din UE, nu a participat la comemorarea comună de la Paris. În paralel, la Londra a avut loc, la fel ca în fiecare an, comemorarea încheierii Primului Război Mondial. La manifestarea din capitala Marii Britanii a luat parte şi preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, acesta fiind primul şef al statului german invitat la un astfel de eveniment.
Angela Merkel a atenţionat de asemenea că în lumea contemporană există 222 de conflicte violente. Este ceva de neînchipuit, ceva care necesită intervenţie. "Nu ne este permis să acceptăm existenţa acestor conflicte", a spus ea, de aceea trebuie negociat în sfârşit un armistiţiu în Yemen şi asigurată aprovizionarea populaţiei civile cu produse de primă necesitate. Merkel a subliniat de asemenea că ONU este un cadru necesar pentru asigurarea coexistenţei, fapt dovedit de cele două conflagraţii mondiale ale secolului trecut. Naţiunile Unite trebuie întărite, dar SUA, care au avut cu 100 de ani în urmă iniţiativa înfiinţării Ligii Naţiunilor, precursorul ONU, tocmai sunt pe cale să slăbească anumite componente ale acestei organizaţii. "Sunt naţionalist", a declarat săptămânile trecute Donald Trump. El a explicat că este dispus să ajute lumea, dar mai întâi este dator să se ocupe de neajunsurile existente în ţara sa.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pe care unele state europene îl percep ca pe o ameninţare, a participat şi el, spre deosebire de omologul său american, la Forumul Păcii de la Paris. Putin a afirmat că a servit masa de prânz împreună cu Donald Trump şi că au avut o discuţie pozitivă cu acest prilej. Despre rachete atomice cu rază medie de acţiune nu s-a discutat. Şeful Casei Albe a anunţat cu puţin timp în urmă că intenţionează să denunţe acordul INF de interzicere a acestei categorii de arme, fiindcă Rusia nu respectă prevedereile sale. Rusia a respins însă acuzaţia şi critică intenţia americană. La rândul lor, numeroase state europene consideră denunţarea acordului INF o decizie pripită. Iniţial Donald Trump şi Vladimir Putin intenţionau să se întâlnească la Paris în cadrul unei reuniuni la vârf, a doua după cea de la Helsinki, din cursul verii. Dar aceasta a fost amânată cu trei săptămâni şi va avea loc pe marginea reuniunii G20 de la Buenos Aires.
Forumul Păcii de la Paris va fi o reuniune anuală. Factorii de decizie din economie au reuniunea de la Davos. De acum înainte şi politicienii păcii vor avea reuniunea lor la Paris, arată organizatorii manifestării.
(Articol de Bernd Riegert pentru Deutsche Welle)
