Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 3 februarie, a 13 ani de la pronunţarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga (CIJ) în procesul privind delimitarea maritimă în Marea Neagră, "un succes diplomatic de referinţă pentru România".
"Acest proces, care s-a derulat pe durata a mai mult de patru ani, este un succes diplomatic de referinţă pentru România, ţării noastre revenindu-i 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă în Marea Neagră, adică aproape 80% din suprafaţa aflată în dispută în faţa CIJ. Hotărârea CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat pentru România prima şi unica extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane a ţării noastre după Marea Unire din 1918. De asemenea, a fost prima hotărâre din istoria Curţii Internaţionale de Justiţie pronunţată în unanimitate de judecătorii CIJ, după peste 40 de ani în care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluţionat prin negocieri bilaterale", arată MAE, într-un comunicat transmis joi AGERPRES.
Conform sursei citate, hotărârea a devenit un punct de referinţă pentru soluţionarea diferendelor internaţionale pe cale paşnică în domeniul delimitărilor maritime, fiind citată de-a lungul timpului în jurisprudenţa CIJ şi a altor instanţe internaţionale, precum şi în doctrina dreptului internaţional în materie.
Citește și: Tot mai mulți pacienți cu COVID, la ATI: 993 bolnavi, internați joi. 840 sunt nevaccinați | Newsweek Romania
Echipa României în procesul de la Haga a fost condusă, pe durata procesului (2004 - 2009), de actualul ministru al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în calitate de Agent al României în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie. Din echipa României au făcut parte diplomaţi şi experţi din cadrul MAE, precum şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale şi din Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. În total, echipa a fost compusă din 20 de membri, dintre care trei consilieri străini, experţi în domeniul dreptului internaţional, inclusiv profesorul australian James Crawford, reputat specialist în domeniul dreptului internaţional, care a murit în 31 mai 2021.
"Angajamentul României faţă de respectarea dreptului internaţional, în special în contextul actualelor provocări complexe cu care se confruntă lumea contemporană, precum şi ataşamentul faţă de practica soluţionării diferendelor internaţionale pe cale paşnică, aşa cum a demonstrat-o şi procesul privind delimitarea maritimă în Marea Neagră, este unul profund şi durabil. România a acceptat jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie în anul 2015 şi a întreprins, de-a lungul timpului, eforturi susţinute pentru a promova la rândul său jurisdicţia CIJ, inclusiv printr-o campanie la nivel internaţional, pe care am avut iniţiativa de a o demara în anul 2021, prin care încurajăm cât mai multe state să ne urmeze exemplul. Multiplele crize care se suprapun astăzi şi care afectează ordinea regională şi globală evidenţiază nevoia de a utiliza instrumente internaţionale transparente şi de încredere. Soluţionarea diferendelor pe cale paşnică este singura modalitate permisă de dreptul internaţional, acesta oferind instrumente, resurse şi răspunsuri tuturor statelor care, chiar şi atunci când se confruntă cu situaţii complexe, pun binele comun, stabilitatea, securitatea şi valorile democratice mai presus de orice", afirmă şeful diplomaţiei române, citat în comunicat.
Citește și: Poliția britanică habar n-a avut că Anaser și Lindon Duduianu sunt în Anglia, deși erau urmăriți
Conform lui Bogdan Aurescu, "România va continuă să menţină, mai ales în mediul internaţional complicat de astăzi, o politică externă şi de securitate axată pe apărarea ordinii internaţionale bazate pe reguli şi pe respectul pentru dreptul internaţional, precum şi pe apărarea parametrilor fundamentali ai arhitecturii de securitate europene".
"Vom continua să ne pronunţăm şi să acţionăm pentru respingerea oricărei ameninţări cu utilizarea forţei, precum şi a conceptului desuet al sferelor de influenţă, odată cu reiterarea fermă a dreptului statelor de-şi alege liber propriile opţiuni de politică externă şi de securitate şi a susţinerii suveranităţii şi integrităţii teritoriale", a declarat ministrul Afacerilor Externe.
Bogdan Aurescu a lansat, la 3 noiembrie 2021, la New York, Declaraţia privind promovarea jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie, cu susţinerea unui grup-nucleu de state compus din Elveţia, Japonia, Liechtenstein, Regatul Ţărilor de Jos, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Spania şi Polonia. România a invitat toate statele membre ONU să andoseze Declaraţia, prin transmiterea unei note verbale către Misiunea Permanentă a României la New York, fiind "depozitarul" iniţiativei în numele grupului-nucleu.
Până în prezent, Declaraţia a fost andosată de 30 de state din toate zonele geografice.
