Comisia Europeană respinge forma în care Guvernul român dorește să promoveze legea pensiilor speciale. Oficialii europeni o consideră „inechitabilă” și avertizează că economiile vor fi foarte limitate. Dacă nu va face reforma pensiilor speciale, România va pierde o tranșă PNRR.
Printre beneficiarii de pensii de serviciu se numără influente categorii profesionale: judecători, procurori, militari, polițiști, angajați din serviciile secrete. Premierul Nicolae Ciucă însuși este militar de carieră, general în rezervă, și a anunțat că pensiile militarilor nu trebuie modificate.
Pensii speciale: România nu va putea să „fenteze” Comisia Europeană. Ce contestă Bruxelles-ul
România și-a asumat prin PNRR reformarea pensiilor speciale, care reprezintă acum o cheltuială anuală de circa 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB) și sunt o sursă de inechitate socială, dat fiind că nu respectă principiul general al contributivității (cu excepția pensiilor militare, care o respectă parțial).
Dacă nu va face reforma pensiilor speciale, România va pierde o tranșă PNRR, valoarea acesteia urmând a fi calculată de Comisia Europeană.
Un proiect de lege privind reformarea pensiilor de serviciu (cunoscute drept pensii speciale) a fost depus la Parlament în decembrie 2022 de către ministrul social-democrat al Muncii, Marius Budăi.
Comisia Europeană contestă proiectul și a transmis Guvernului român, săptămâna trecută, observațiile sale, avertizând că acesta nu rezolvă problemele sistemice. Scrisoarea Comisiei a fost consultată de G4 Media.
Principalele critici ale Comisiei Europene
Obiecțiile Comisiei Europene față de noua legislație a pensiilor speciale sunt următoarele:
- noile reglementări vor avea drept rezultat doar economii foarte limitate, nu asigură sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, echitatea, și nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv.
- pensiile militare ar trebui diminuate prin scăderea „ratei de înlocuire”, respectiv procentul pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului.
Mai exact, Comisia Europeană sugerează ca, în cazul pensiilor militare, pensia să reprezinte 45% din salariu, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, procentul este de 65% din ultimele 6 luni.
În proiectul de lege, Guvernul propune ca rata de înlocuire să fie de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni consecutive, în ultimii 5 ani de serviciu, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente. „Acest lucru nu ar avea aproape niciun impact asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile”, consideră Comisia Europeană.
- în cazul magistraților, Comisia Europeană recomandă creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent. Proiectul de lege al Guvernului prevede limitarea pensiilor la 100% din venitul net pentru noii pensionari și creșterea stagiului de cotizare.
Citește și: Comisia Europeană consideră pensiile militare drept pensii speciale și cere reforma lor
„Deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor judecătorilor/procurorilor, ar trebui avute în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic și alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia pensiile speciale ale magistraților la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil”, punctează Comisia.
- Comisia insistă ca România să cheltuiască maxim 9,4% din PIB cu toate sistemele publice de pensii existente, care ar trebui să fie stabile pe termen lung (2022-2070). Dacă plafonul de cheltuieli este depășit este prevăzut un mecanism de frânare.
- perioada de cotizare în cazul pensiilor speciale este în continuare prea mică în comparație cu cea din sistemul general de pensii, iar prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani. Aceste aspecte trebuie regândite.
Citește și: Pensiile speciale în plată nu pot fi desfiinţate. Ele vor fi date mulţi ani de acum încolo
Comisia Europeană recomandă „cu tărie să nu se avanseze cu adoptarea noii legislații în Parlament și, în schimb, să se reflecteze cu atenție asupra unor posibile amendamente pentru a integra rezultatele evaluării de impact a Băncii Mondiale (inclusiv opțiunile alternative de reformă).”
