Maria Tănase avea să se nască în 25 septembrie 1913 la București. A avut o viață zbuciumată în care a cunoscut un succes uriaș. Se va îmbolnăvi grav. În pofida sfaturilor medcilor își va continua turneul național, lucru care îi va aduce sfârșitul. Va muri la numai 50 de ani.
Maria Tănase a avut, de-a lungul existenţei, iubiri pătimaşe, începând cu dragostea din adolescenţă pentru medicul cu care a rămas însărcinată, relaţia pasională cu sculptorul Constantin Brâncuşi, pe care l-a idolatrizat, dragostea nebună pentru un spion francez, pentru care şi-a vândut averea ca să-l scape de închisoare şi căsătoria cu Clery Sachelarie, cel care care avea să-i tolereze absolut toate capriciile şi aventurile…
Maria Tănase a fost casieră de birt, o uriașă artistă
Născută în luna septembrie a anului 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București, al treilea copil al Anei Munteanu (originară din comuna Cârța, Țara Făgărașului) și a florarului Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei, este remarcată de timpuriu pentru frumusețea glasului și a chipului, temperamentul aparte și acea aură de personalitate din anii adolescenței pe care le descrie, etnomuzicologul Harry Brauner, scrie Grigore Constantinescu, la 7 septembrie 2013, în lucrarea „Centenar Maria Tănase”
Citește și: Bărbatul pentru care Maria Tănase și-a vândut bijuteriile. A fost arestată pentru spionaj
Prima apariție o are la serbarea de sfârșit de an
Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921, la Căminul Cultural „Cărămidarii de Jos”, cântând la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr.11 Tăbăcari, apoi pe scena Liceului „Ion Heliade Rădulescu”.
Apare, din nou pe scenă, la Şcoala de fete „Ion Heliade Rădulescu” (Liceul „Ion Heliade Rădulescu”), unde a urmat doar trei clase, fiind nevoită să abandoneze şcoala şi să muncească, alături de familia sa, la grădină.
La vârsta de 15 ani, s-a înscris la concursul Miss România, unde nu a avut succes, picând proba costumelor de baie.
Prima dragoste a marcat-o pe viață
În anul 1929 se îndrăgosteşte de un medic cu care a rămas însărcinată, însă acesta a ajutat-o să întrerupă sarcina, o intervenţie care i-a marcat existenţa şi care, se spune, i-a răpit, pentru tot restul vieţii, fericirea de a avea un copil.
Ba mai mult, după finalul primei relaţii nefericite de dragoste s-a apucat şi de fumat, un viciu care, în cele din urmă, avea să îi ruineze cariera şi viaţa.
Citește și: Femeia care a făcut din Dorel Vișan un mare actor moare în urmă cu 30 ani. „Suntem și acum împreună”
Regizorul Sandu Eliadu o ia sub protecția sa
În anul 1930 se angajează casieriţă la un birt, unde obişnuia să şi cânte, fiindu-i descoperit talentul de către publicistul şi regizorul de teatru Sandu Eliad, primul ei protector şi cel care avea să o introducă în lumea literar-artistică a oraşului.
În luna mai 1934 se angajează la Teatrul „Cărăbuș”, condus de Constantin Tănase, şi este distribuită într-un grup vocal în spectacolul de revistă Cărăbuş-Expres, condus de N. Kirițescu, unde a debutat la 2 iunie, în acelaşi an. La Cărăbuş, maestrul Constantin Tănase îi alege drept nume de scenă Mary Atanasiu sau Elise Lamé.
Aici a fost descoperită de folcloristul Harry Brauner, care a i-a anticipat imensul talent şi i-a pregătit, cu atenţie, lansarea.
Urmează prima sa înregistrare, cu romanța Mansarda de Nello Manzatti, la casa de discuri „Lifa Record”, după care, în vara anului 1936, imprimă cântece populare la casa de discuri „Columbia”, fiind recomandată și îndrumată de etnomuzicologii Constantin Brăiloiu și Harry Brauner.
Sunt cântece care vor deveni celebre în interpretarea ei – „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori” (acompanitor taraful lui Costică Vraciu din Gorj).
Citește și: Adulat de public, celebrul lăutar Zavaidoc ajunge să cânte pentru mâncare. Moare sărac și orb
Debutul la Radio: Maria devine un adevărat fenomen
În 1938 Maria Tănase începe să colaboreze cu renumitul restaurant „Luxandra”, unde cânta acompaniată de orchestra violonistului Petrică Moțoi; debutează de asemenea la Radio, împreună cu taraful Ion Matache din Argeș, interpretând „live” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului” (M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară, Țigăneasca, Când o fi la moartea mea).
Compozitorul Theodor Rogalski, aflându-se printre ascultători, a comentat astfel evenimentul: „Ne aflăm în faţa unui fenomen! N-am auzit până azi niciun cântăreţ izbutind să interpreteze cu asemenea talent şi originalitate cântecul nostru popular, păstrând nealterată autenticitatea versului şi melodiei.
Trebuie să vă mărturisesc că eu am auzit câteva imprimări pe disc ale acestei cântăreţe şi le-am apreciat în mod deosebit; dar expresia pe viu a cântecelor, interpretate acum la microfon, produc o emoţie artistică de-a dreptul uluitoare”.
Debutul radiofonic al Mariei Tănase a fost deosebit de apreciat în cronicile muzicale ale vremii, iar auditoriul radiofonic a fost realmente impresionat de talentul artistei.
Datorită comentariilor cronicarilor muzicali, cu ocazia debutului la radio, și ecoului în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.
Nicolae Iorga o supranumește „Pasărea măiastră”
Este de asemenea invitată, în august 1938, la concertul de încheiere a cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumește Pasărea măiastră, adresându-i cuvinte premonitorii pentru evoluția sa de artistă:
“Să răzbești unde meriți, spărgând zidurile pizmașe ce ți se vor ridica în cale, pentru că dumneata ai o mare și nobilă misiune de îndeplinit.
Citește și: Actrița ce și-a pierdut copilul, a fost declarată moartă, a vrut să se sinucidă și a albit în 24 ore
Să readuci cântecul poporului nostru pe făgașul lui autentic. Misiunea aceasta, pe care dumneata n-o știi încă în toate rosturile ei, dar o știm noi, trebuie să fie îndemnul cel mai puternic în osteneala dumitale.”
În același an se angajează la Teatrul lui Nicolae Vlădoianu, „Alhambra” și în septembrie lansează cu mare succes cântecele „Mi-am pus busuioc în păr” și „Habar n-ai tu” de Ion Vasilescu, în revista Constelația Alhambrei, cântece pe care le imprimă apoi pe discuri „Columbia”.
Citește și: „Regina singuratică” joacă în 20 filme. Fuge de Securitate la Paris, unde e iubită. Uitată, în țară
În același perioadă, americanul Ben Smith, supranumit regele aluminiului, o cere în căsătorie și îi propune să meargă cu el în SUA. Plecarea ei, care era programată în iunie 1940, ar fi însemnat fuga de război, aşa că Maria a ajuns doar până în Italia înainte de a se răzgândi.
În martie 1941 întreprinde un turneu artistic în Turcia. Cântă în revista Melody Revue de la Istanbul și este desemnată cetățean de onoare de către președintele Turciei.
La finalul acestui turneu se reîntoarce în țară, pentru a cânta, împreună cu alți artiști, răniților din război.
Interpretează câteva cântece românești de mare popularitate la inaugurarea noii fundații a Societății Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946, împreună cu violonistul Ion Voicu, violoncelistul Ion Fotino, pianista Maria Fotino, artiștii lirici Ioana Nicola, Zenaida Pally, Dumitru Scurtu.
Și-a vândut bijuteriile pentru bărbatul iubit, iar apoi este arestată
În perioada în care Maria Tănase cânta la Casa Capşa, îl cunoaşte pe jurnalistul francez Maurice Negre, de care se îndrăgosteşte pe loc, ei fiind, pentru ceva vreme, unul din cuplurile celebre ale capitalei.
Citește și: Artista șantajată să se mărite pentru un apartament. „Nu l-am iubit. A fost violent”. Alege să moară
Însă Maurice Negre avea să fie arestat sub acuzaţia de spionaj, fiind apoi condamnat la 10 ani de închisoare.
Maria şi-a vândut toate bijuteriile şi blănurile, în speranţa că, cu banii obţinuţi va reuşi să-şi scoată iubitul din Închisoarea de la Aiud.
Există interpretarea că, în schimbul eliberării acestuia, Maria ar fi acceptat chiar să joace rolul de spion, însă cert este că după eliberare Maurice a revenit în ţara natală, relaţia lor s-a încheiat, iar după război, când artista ajunsese să fie persecutată de regimul din ţară, i-a scris fostului iubit solicitându-i ajutorul, însă scrisorile celei care îl ajutase au rămas fără răspuns…
Cântă pentru soldații răniți în război
În anii războiului, Maria Tănase participă, alături de mari artişti precum George Enescu, George Vraca sau Constantin Tănase, la spectacole organizate pentru răniţi sau la unităţile militare, unul dintre acestea fiind serbarea Pomului de Crăciun la Regimentul de Gardă Călare, la care au asistat Regele Mihai, Regina Mamă Elena.
În luna ianuarie 1944 debutează în opereta „Mascota”, de Edmond Audran, alături de tenorul Ion Dacian şi sub bagheta dirijorului Egizio Massini, apoi are apariţii în roluri principale şi în piese montate la Teatrul Municipal, cum sunt „Cadavrul viu”, de Lev Tolstoi, „Nana”, de Émile Zola sau „Opera de trei parale”, a lui Bertolt Brecht.
Apare, apoi, şi la Ateneu, în montarea „Axel la porţile raiului”, de Paul Morgan şi Adolf Schültze pe muzica lui Ralph Benatzky.
Se căsătorește cu un „cartofor care-i toacă averea”
În decembrie 1950, Maria Tănase s-a căsătorit cu Clearch Raul Victor Pappodopulo-Sachelarie (cunoscut drept Clery Sachelarie), un moşier şi jurist cunoscut, cu 13 ani mai mare decât ea, care îi fusese confident cu multă vreme înainte.
Despre acesta, „gurile rele” spuneau că este un cartofor care i-a tocat artistei averea, în timp ce îi tolera acesteia toate excesele, chiar şi cele amoroase, însă, confom biografilor, confidentul Mariei timp de mai mulţi ani ar fi iubit-o sincer încă de la prima întâlnire, dar a preferat să aştepte până când diva cântecului popular românesc a acceptat să îi devină soţie.
Citește și: Actorul genial, însurat prima oară la 50 ani cu o fată de 17. A avut 9 neveste toate mult mai tinere
În anul 1952, Maria profesează la noua catedră de cânt popular, la Școala medie de muzică nr. 1 din București, unde le-a îndrumat pe viitoarele cântăreţe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, sau Natalia Șerbănescu.
În anul 1955 este laureată a Premiului de Stat, iar doi ani mai târziu primeşte titlul de Artist Emerit.
În anul 1957, Brâncuşi a murit, iar Maria Tănase l-a plâns cum numai o femeie care l-a iubit toată viaţa putea să o facă.
A dorit atunci să ridice în memoria lui Brâncuşi o şcoală de muzică folclorică la Târgu Jiu şi visa să se stabilească în oraşul în care Brâncuşi ridicase Poarta Sărutului şi să transmită mai departe dragostea ei pentru cântec prin intermediul şcolii, însă toate acestea nu s-au realizat.
Maria Tănase nu punea preț pe bani
Potrivit unor povestiri ale artistului Adrian Popescu, marea interpretă, s-a dovedit că nu punea preţ pe bani (a dat bani de a îmbrăcat un copil al străzii, l-a sprijinit cu bani pe Geagu Cătăroiu şi exemplele ar mai putea fi date), iar în ea gâlgâia o nestăvilită poftă de viaţă.
Când era invitată la diferite petreceri nu refuza. În toamna lui 1962, când primarul Virgil a invitat-o, la Stăneşti, la o agapă cu berbec la proţap, s-a distrat de minune şi i-a distrat şi pe cei prezenţi, după care, uşor ameţită de aburul petrecerii, a rămas de poveste cu vorba: „Şi-acum, pe mine cine mă duce acasă?“
Citește și: Soția nu a „supraviețuit” morții lui Toma Caragiu. Fuge la Paris. Își schimbă de două ori numele
Maria Tănase, în tot ce făcea, ardea ca o fl acără. Repetiţiile obositoare, spectacolele, consumatoare de efect fizic şi emoţional, drumurile la Bucureşti, în turnee, sau pur şi simplu în satele Gorjului pentru cercetare folclorică, toate au făcut-o să se simtă cam slăbită.
Cancerul îi amenință sănătatea, iar ultimul turneu îi este fatal
La un control de rutină, la policlinica oraşului, care se afla în localul unde este astăzi primăria, doctorul radiolog Stoica îi descoperă cancerul ce se cuibărise în plămânul artistei.
Este sfătuită să-şi întrerupă activitatea, să se preocupe în mod serios de sănătate, dar ea nu se lasă convinsă, ci continuă pregătirile şi începe turneul de 72 de zile, prin ţară – 14 aprilie – 25 iunie 1963, cu spectacolul „De-ale noastre olteneşti“, lucru care-i este fatal.
Adio, frunză verde, frunză galbenă, tu mă saltă, tu mă leagană...”
Se stinge din viață la Spitalul Fundeni (22 iunie 1963, la ora 14:10). Ultimele sale cuvinte aparțin scrisorii adresate soțului său, Clair Sachelarie: „Eu am să plec, și-ți mulțumesc pentru viațanoastră... Iar vouă, cele 49 de frunze verzi din primavară și galbene în toamnă pe care mi-am plimbat anii, vă las câte o lacrimă de emoție: Adio, frunză verde, frunză galbenă, tu mă saltă, tu mă leagană...”.
Citește și: Actrița din umbra lui Dem Rădulescu: Ne-am îndrăgostit la o plimbare. Uneori îmi vorbește din ceruri
Despărțirea de Pasărea măiastră Maria Tănase, nu aduce însă uitarea, glasul și arta ei trăiesc în memoria oamenilor țării sale și românilor de pretutindeni, pentru eternitate.
La un control de rutină, la policlinica oraşului, care se afla în localul unde este astăzi primăria, doctorul radiolog Stoica îi descoperă cancerul ce se cuibărise în plămânul artistei. Este sfătuită să-şi întrerupă activitatea, să se preocupe în mod serios de sănătate, dar ea nu se lasă convinsă, ci continuă pregătirile şi începe turneul de 72 de zile, prin ţară – 14 aprilie – 25 iunie 1963, cu spectacolul „De-ale noastre olteneşti“, lucru care-i va fi fatal.
Moare la 22 iunie.
Testament
Când a simţit că i se apropie sfârşitul, a chemat notarul şi i-a dictat testamentul. Şi-a implorat nepoţii să nu fumeze niciodată. A cerut să nu i se transforme înmormântarea într-un circ. „După moarte, corpul nescăldat, numai şters cu alcool să fie la dispozitia medicilor dacă vor considera că este cazul să se foloseasca de el la autopsie. Una dintre cele două cămăşi albe de mătase pe care le am în dulap să fie puse pe sub rochia de pichet albă ce se găseşte la spital şi care se butonează în spate. Pe cap să-mi puna pichetul de colţar alb, iar în picioare ciorapi albi scurţi”, a scris Maria Tănase în testament
