Apoi, s-a văzut în ultimii doi ani, liantul acela interuman a rămas. Se poate spună că este o lecţie pe care am învăţat-o atunci, dar care, pentru a nu fi uitată, trebuie repetată continuu. Pentru că până la normalitate avem de parcurs, împreună, un drum lung.
Sunt trei ani de la tragedia din Colectiv, când 64 de tineri au murit arşi ori răpuşi de infecţii intraspitaliceşti, iar mai mult de 200 au fost răniţi, mulţi dintre ei rămânând pentru totdeauna mutilaţi şi fizic, şi sufleteşte. Alte sute de oameni, familii, prieteni ale victimelor, vor rămâne cu traume sufleteşti pentru tot restul vieţii.
După trei ani de la tragedia din Colectiv, Justiţia nu le-a făcut încă dreptate. Iar momentul acela este încă departe. Pentru că procesul va fi reluat de la zero, în toamna aceasta, pe motiv de pensionare a judecătorului de caz.
După trei ani de la tragedia din Colectiv, problemele sistemice, infecţiile intrasiptaliceşti – care în octombrie 2015 au fost circumstanţe agravante pentru acei oameni, pe unii ucigându-i – au rămas. Spitalele colcăie, în continuare, de bacterii care pacienţilor arşi, celor operaţi, celor aflaţi în stare gravă le pot fi fatale.
Citește comentariul integral al Melaniei Cincea pe platforma de dezbateri Marginalia
