Instanțele de judecată românești nu țin cont de hotărârile CEDO și obligă organizațiile media să șteargă din mediul online investigațiile jurnalistice despre politicieni și afaceriști controversați, în detrimentul interesului public.
Astfel de decizii au fost emise de judecători împotriva Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație, Rise Project și cotidianul Libertatea.
Pentru ca tabloul eșecului democrației din România să fie complet, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și-a făcut un obicei din a ancheta jurnaliștii în urma unor delațiuni grosolane ale politicienilor.
Interesul legitim al publicului: articolele să nu fie șterse
Pe 16 iulie 2013, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, în cauza Węgrzynowski și Smolczewski
contra Poloniei, că „nu este rolul autorităților judecătorești să se implice în rescrierea istoriei prin obligarea la eliminarea din domeniul public a tuturor urmelor publicărilor care au fost identificate, prin decizii judecătorești definitive, ca reprezentând atacuri nejustificate la reputația indivizilor“.
De asemenea, CEDO a făcut referire și la interesul legitim al publicului de a avea acces la arhivele de internet publice ale presei, ca fiind un interes protejat de Articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Judecătorii europeni au mai reținut că este recomandabil să fie adăugat un comentariu la articolul de pe site-ul web prin care să se informeze publicul cu privire la rezultatul procesului civil în care instanțele au permis reclamanților să solicite protecția drepturilor lor personale (sub formă de disclaimer, comentariu, notă etc.).
Curtea de Apel Cluj a dat startul
Prima instanță din România care a decis ștergerea articolelor din mediul online a fost Curtea de Apel Cluj. Decizia a fost luată după ce medicul Mihaela Leșe, soția deputatului Doru Leșe, l-a dat în judecată pe jurnalistul Romeo Roșiianu.
Acestuia din urmă i se imputau articolele care se refereau la activitatea profesională de medic a Mihaelei Leșe, dar și la calitatea de om de afaceri a acesteia.
În textele reclamate, jurnalistul semnala posibile fapte de corupție, unele dintre acestea implicând și persoana deputatului Doru Leșe, soțul de atunci al Mihaelei Leșe.
În septembrie 2012, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au emis o decizie în premieră: l-au obligat pe jurnalist să „elimine articolele prin care aduce atingere drepturilor nepatrimoniale ale reclamantei“.
Decizia CEDO pomenită anterior a fost dată la un după ce Roșiianu pierduse deja definitiv procesul.
Povestea familiei Arif
La peste cinci ani de la hotărârea CEDO, judecătorii români tot nu țineau cont de aceasta, după cum o arată încă un caz.
Platforma theblacksea.eu, înființată de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), a publicat în 2016 opt investigații jurnalistice despre afaceriștii turci Tevfik Arif, fiul său, Arif Efendi (alias Arif Arifov) și compania acestora Doyen Sports Investment Limited din Malta.
Jurnaliștii au trimis mai multe întrebări familiei Arif și lui Nelio Lucas, managerul companiei Doyen, dar aceștia au preferat să nu răspundă.
Unii judecători români fie
nu cunosc jurisprudența
CEDO, fie nu o iau în calcul,
atunci când emit hotărâri
Investigațiile jurnalistice publicate pe theblacksea.eu prezintă conexiunile de afaceri ale familiei Arif, dar și informații despre procesul penal din Turcia în care Arif Tevfik a a fost inculpat pentru trafic de persoane, proxenetism, trafic de minori, constituire de grup infracțional organizat.
Într-un alt articol sunt prezentate legăturile de afaceri cu finanțare obscură ce duc înspre oligarhi ruși și chiar până la fostul președinte al SUA Donald Trump.
Pentru că nu au șters articolele, amenzi de 70.000 euro
După doi ani de la publicarea investigațiilor, afaceriști turci au apelat la casa de avocatură Stoica & Asociații, condusă de Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției din România.
Pe 18 octombrie 2018, avocații de la Stoica & Asociații au cerut ca, printr-o ordonanță președințială, articolele care făceau referire la clienții săi să fie scoase de pe site-ul theblacksea.eu.
Mai mult, au cerut ca jurnaliștii să nu mai publice în viitor informații despre aceștia sau companiile lor.
Judecătoria Sector 5 a admis cerea privind ordonanța președințială pe 23 ianuarie 2019, urmând ca fondul dosarului să fie judecat ulterior.
Jurnaliștii au refuzat să șteargă articolele despre familia Arif, în ciuda faptului că ordonanța președințială este executorie, motiv pentru care CRJI a fost amendat cu 1.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere pentru nepunerea în aplicare a deciziei judecătorești.
Astfel, până în prezent, s-a adunat enorma sumă de peste 70.000 de euro pe care CRJI ar trebui să o plătească, potrivit theblacksea.eu.
Culmea paradoxului din justiția românească, în timp ce penalitățile curgeau, familia Arif a pierdut procesul de fond cu CRJI.
Și Streinu-Cercel vrea rescrierea istoriei
Rise Project, o altă organizație a jurnaliștilor de investigație, a fost obligată de Tribunalul București să șteargă două investigații despre medicul Streinu-Cercel, fostul șef al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș“ și actual senator PSD. Mai mult, instanța a obligat Rise Project să plătească 10.000 de lei senatorului Streinu-Cercel, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat.
Adrian Streinu-Cercel - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
Decizia Tribunalului București face referire la două investigații publicate în anul 2018, „Institutul de boli inventate“ şi „Spitalul meu de stat“, semnate de jurnalistul Victor Ilie. Hotărârea instanței nu este definitivă.
Jurnalistul Andrei Ciurcanu, de la Rise Project, susține că se resimte o presiune și o intimidare la adresa jurnaliștilor de investigație. Totodată, el a anunțat că Rise Project va ataca decizia Tribunalului București.
Băluță a obținut ștergerea articolelor despre Goleac
Într-un alt caz, ziarul Libertatea a fost dat în judecată de primarul Sectorului 4, pesedistul Daniel Băluță, care a cerut ștergerea a șapte investigații jurnalistice despre Marian Goleac, fostul său subaltern.
Magistrații de la Judecătoria Sectorului 2 i-au dat dreptate primarului Daniel Băluță și au decis ștergerea articolelor. Motivul: în texte s-au folosit sintagme precum „Marian Goleac, mâna dreaptă a lui Băluță“.
Aberant: jurnaliști care
câștigă procese pe fond
sunt obligați să plătească
amenzi uriașe dacă nu
șterg articolele reclamate
Mai mult, judecătorii le-au dat termen de cinci zile pentru ștergerea articolelor de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
Avocata Diana Hatneanu a anunțat în Libertatea că va face apel. „Cum să ștergi integral articolele în care subiectul este cu totul altcineva și tu ești doar referit?“, a spus avocata.
Absurdul de la Judecătoria Sector 1: aceeași speță, soluții contradictorii
Pe 21 martie 2019, jurnalistul de investigații Adrian Mogoș a publicat pe site-ul newsromania.net articolul „Directorul austriac al unei companii din Linz a recunoscut că a dat milioane de euro mită oficialilor români“.
Jurnalistul a atras atenția că firma austriacă Swietelsky „are trei administratori: un austriac, un neamț și un român cu cetățenie germană, Victor Adrian Bieltz“. Articolul a fost preluat de mai multe publicații.
„Victor Adrian Bieltz a fost deranjat că i-am menționat numele și mi-a trimis un e-mail să-i scot numele. Evident că nu am făcut-o.
Așa că a apelat la firma de avocatură Popovici, Nițu, Stoica și Asociații și m-a dat în judecată în două procese, ambele având același obiect“, a spus Adrian Mogoș.
Administratorul Victor Adrian Bieltz a obținut ștergerea numelui din articol printr-o ordonanță președințială emisă de Judecătoria Sectorului 1, în aprilie 2020.
Culmea, tot Judecătoria Sectorului 1 a respins o ordonanță similară emisă împotriva lui Costin Ciobanu, un jurnalist din Ploiești, care preluase articolul. În acest caz, judecătorul a înțeles că nu este nicio urgență pentru a admite cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale.
Pe fond, instanța a respins cererea lui Victor Adrian Bieltz, dar jurnalistul Adrian Mogoș susține că Bieltz probabil va face apel. Dosarul de la Ploiești în care Bieltz se judecă cu Costin Ciobanu a fost suspendat până la finalizarea procesului de la București.
Abuz ceaușist al DIICOT în cazul Radio România
În timp ce judecătorii încearcă să rescrie istoria, procurorii DIICOT investighează jurnaliștii. De exemplu, fostul șef al Radio România, pesedistul Ovidiu Miculescu, a făcut trei plângeri penale la DIICOT, în 2017, pentru a afla cine din interiorul instituției publice îi furnizează informații jurnalistului Cătălin Tolontan.
Plângerile lui Miculescu au ajuns la procurorul șef Florina Silvia Popa, care l-a delegat procuror de caz pe Robert Fleckhammer. Acesta a decis să o ancheteze pe redactorul șef al secției muzicale, jurnalista Gabriela Scraba, pentru că ar fi divulgat informații secrete de serviciu sau nepublice.
Înarmați cu pistoale și cu un mandat de percheziție eliberat de judecătoarea Ioana Cleopatra Șipoteanu, anchetatorii au intrat în casa jurnalistei la ora șase dimineața. Femeia era în casă cu fiica ei de 25 de ani, diagnosticată cu autism, și cu mama ei, în vârstă de 80 ani.
Pentru a-și proteja colegii, jurnalista a recunoscut acuzațiile aduse de procurorul Fleckhammer și a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru a scăpa de mascarada anchetatorilor.
Ea a acceptat o pedeapsă de an și trei luni de închisoare cu amânarea aplicării, dar judecătorii de la Curtea de Apel au stabilit definitiv că procurorii au incriminat-o pe jurnalistă fără niciun drept: aceasta furnizase numai informații publice.
DIICOT recidivează, la plângerea lui Băluță
La patru ani de la plângerea lui Miculescu, DIICOT a deschis un nou dosar unor jurnaliști. De data aceasta, după ce primarul Sectorului 4, pesedistul Daniel Băluță, a făcut o plângere împotriva unor jurnaliști ai Newsweek România și ai Libertatea.
Motivul: pe 15 martie 2021, Newsweek România a publicat articolul „Contract de 27,6 milioane lei cu dedicație de la primăria lui Băluță“.
COMPLICI Plângerile penale sau spețele din instanță împotriva jurnaliștilor necesită mai multe roluri: cel care face plângerea, ca Ovidiu Miculescu (foto sus - INQUAM PHOTOS/ George Călin), avocatul, ca Valeriu Stoica (prima foto de jos -INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea), și procurorul, precum Edi Oprea (a doua fotografie de jos, împreună cu partenera, Simona Mihaela Oprea)
Conform acestui articol, Primăria Sectorului 4, condusă de pesedistul Daniel Băluță, ține morțiș să atribuie o licitație de 27,6 milioane de lei pentru lucrări de semnalizare rutieră firmei Dumava Semnalizare, patronată de Marius Stelian Varghida, ceea ce a dus la descalificarea competitorului Lindor.
Atât Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, cât și Curtea de Apel București au decis că oferta depusă Lindor corespunde cerințelor impuse de primărie.
Articolul publicat de Newsweek România a fost preluat a doua zi de ziarul Libertatea, care a citat sursa, conform regulilor jurnalistice.
Procurorul Oprea, „circul“ și partenera din dosarele Goleacilor
În ciuda faptului că articolul din Newsweek România a publicat documente publice ale unor instituții de stat și din instanțe de judecată, procurorul Ionuț Edi Oprea de la DIICOT a decis să deschidă un dosar penal, să înceapă urmărirea penală „in rem“ și să citeze ca martori la DIICOT mai mulți jurnaliști ai Newsweek România și ai Libertatea.
Acuzațiile sunt complet fantasmagorice, dacă nu ar fi foarte grave: constituire de grup infracțional organizat și șantaj.
Potrivit unor surse ale Newsweek România, procurorul Oprea știa că dosarul este ca și inexistent, dar a comunicat în DIICOT că vrea „puțin circ“ cu jurnaliștii chemați la audieri.
„Circul“ s-a întors împotriva procurorului DIICOT, după ce jurnaliștii de la Rise Project au publicat documente din care rezultă că partenera de viață a procurorului Ionuț Edi Oprea, avocata Simona Mihaela Oprea, i-a reprezentat în diverse dosare penale pe Marian Goleac și Antonio Goleac, subordonații și apropiații primarului și politicianului Daniel Băluță.
În urma acestor dezvăluiri, conducerea DIICOT a sesizat Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă procurorul Ionuț Edi Oprea se află în stare de incompatibilitate.
Mai mult, procurorul Oprea nu și-a înștiințat șefii despre potențialul conflict de interese generat de faptul că partenera sa de viață a fost avocata lui Marian Goleac în dosarul de corupție de la DNA.
Reacții internaționale
Consiliul Europei a denunțat presiunile pe care primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, le pune asupra publicațiilor Newsweek România și Libertatea, prin intermediul DIICOT, și a catalogat „sursa amenințării“ ca fiind „de stat“.
Reacția Consiliului Europei a venit în urma publicării unei scrisori deschise de către organizațiile Reporteri fără Frontiere și ActiveWatch, care au denunțat presiunile judiciare făcute asupra jurnaliștilor de investigație.
„Pe baza unei plângeri penale depuse fără nicio probă, procurorii români au început să interogheze jurnaliști care au relatat despre nereguli legate de achizițiile publice.
Reporteri fără Frontiere (RSF) și organizația sa parteneră din România, ActiveWatch, avertizează împotriva unui precedent periculos, care are un posibil efect de cenzură asupra jurnaliștilor, și solicită o anchetă internă cu privire la modul în care plângerea penală a fost instrumentată de către procurori“, se arată în scrisoarea
organizațiilor citate.
