Există mai multe specii de țânțari care sunt în această parte a Europei. Doar o parte dintre ei poartă un virus care poate pune viața în pericol.
Zeci de articole susțin că țânțarul tigru asiatic, care a apărut și în Ungaria, ar fi un purtător de agenți patogeni.
Cercetătorii nu au găsit încă agentul patogen al febrei West Nile în niciunul dintre specimenele testate deocamdată.
Potrivit directorului general al Centrului de Cercetări Ecologice HUN-REN, biologul Zsolt László Garamszegi, cercetător principal al programului Mosquito Monitor, nu această specie poate provoca transmiterea bolii, ci țânțarul domestic este responsabil pentru cazurile de infectări.
O boală mortală, la granițele României. Virusul, răspândit de o insectă care se găsești și la noi
"În fiecare an capturăm mii de exemplare invazive de țânțari din mai multe părți ale țării și apoi le efectuăm teste virologice", a spus el, referindu-se la țânțarul-tigru.
Fiind vorba de o boală infecțioasă care s-ar putea transmite foarte ușor, cercetările au fost făcute amănunțit pentru mai multe specii.
Citește și: Rafila: persoanele depistate cu variola maimuței au parteneri sexuali pe care de fapt nu îi cunosc
"Până în prezent, nu am găsit niciun specimen cu virusul febrei West Nile, de exemplu, în timp ce am identificat acest agent patogen de mai multe ori în specimene de țânțarul autohton.
Această din urmă specie este probabil responsabilă pentru cazurile de West Nile la oameni”, au mai spus cercetătorii.
Potrivit lui Garamszegi, acesta este un lucru la care trebuie să fim atenți, deoarece în 2018, de exemplu, a existat un val de infecții care a afectat peste 200 de persoane, care, din păcate, a inclus și câteva decese, potrivit presei maghiare consultate de Newsweek.
Măsuri epidemiologice rapide
"Așadar, există un agent patogen de care chiar trebuie să ne temem, dar, conform cunoștințelor noastre actuale, nu este răspândit de specii invazive, ci de specii native din Ungaria.
Așadar, doar pentru că o specie de țânțari este considerată periculoasă, nu înseamnă că aceasta răspândește agentul patogen.
Cel mai bun exemplu în acest sens este țânțarul malariei, din care avem mai multe specii: malaria era o boală bine cunoscută în Ungaria, dar în anii 1950 a fost eradicată, iar astăzi nu mai există nicio amenințare legată de malarie", a spus el.
Citește și: Boala "rușinoasă" care a cuprins Ungaria. Cazurile de infectare au explodat cu 40% în ultimii 6 ani
Specialistul a adăugat că este departe de a fi sigur că creșterea șanselor de infectare este direct proporțională cu răspândirea speciei invazive.
"Există mai multe etape în acest proces, fiecare cu propria probabilitate de transmitere, iar acestea trebuie să fie combinate pentru a estima riscul unui focar.
În cazul febrei West Nile, gazdele principale ale agentului patogen sunt păsările. Așadar, mai întâi țânțarul trebuie să muște o pasăre infectată, apoi un om.
Pericolele din spatele unei înțepături de țânțar
Este nevoie de un țânțar care să atace atât păsările, cât și oamenii și care să le întâlnească pe amândouă relativ frecvent.
Țânțarul tigru, pe de altă parte, mușcă mai ales mamifere, așa că există puține șanse să fim mușcați de un specimen care s-a hrănit anterior cu o pasăre purtătoare a virusului", a spus el.
Studii de laborator pentru a apăra sănătatea cetățenilor
Garamszegi este, de asemenea, cercetătorul principal al programului Mosquito Monitor, care funcționează în țară din 2019.
Proiectul folosește fotografii și mostre trimise de public pentru a urmări unde în Ungaria apar populații stabile de specii de țânțari invazivi.
Pe lângă cele 50 de specii de țânțari nativi din Ungaria, în urmă cu aproximativ zece ani au apărut în Ungaria trei specii invazive: țânțarul tigru asiatic, țânțarul japonez de tufișuri și țânțarul coreean.
Citește și: Apel la vaccinarea copiilor de rujeolă: „Epidemia evoluează în continuare în România”
"Desigur, doar acest lucru nu este suficient, așa că încercăm să colectăm specimene din cât mai multe locuri și să le depistăm pentru diferiți agenți patogeni folosind metode genetice.
Cele trei specii au modele de distribuție diferite și nu ar trebui să fie puse laolaltă. Scopul programului este, de asemenea, de a ajuta cercetătorii să identifice principalele cerințe de mediu ale acestor insecte și, pe baza acestor informații, de a prezice ce specii sunt susceptibile să apară în ce zone ale țării", a declarat el.
Citește și: Cercetătorii italieni au creat un vaccin anti-cancer „foarte promițător”
