Totodată, Parchetul General anunță că procurorii vor verifica din nou dacă plăcuța mai este pusă pe clădire și, în caz afirmativ, se vor sesiza din oficiu pentru încălcarea Ordonanței 31/2002.
Citește și: Departamentul de Stat al SUA: În România mai sunt 3.271 de evrei. Actele de antisemitism continuă
Parchetul General: Ordonanța de clasare prezintă deficiențe. Autorul faptei nu este necunoscut
„Reținem că ordonanța de renunțare la urmărirea penală și de clasare prezintă deficiențe în ceea ce privește cadrul procesual pentru dispunerea renunțării la urmărirea penală pentru starea de fapt în discuție. Din considerente, nu rezultă că autorul faptei este necunoscut, iar dispozițiile procedurale prevăd că în cazul autorilor cunoscuți trebuie să fi dobândit calitatea de suspect sau inculpat. Renunțarea la urmărirea penală in rem este în contradicție cu constatarea privind locuința lui Suru Șerban în imobilul de pe strada Iacob Negruzzi”, arată șefa Parchetului General, Gabriela Scutea, în răspunsul primit de deputatul Silviu Vexler la o sesizare pe tema plăcuței cu Mișcarea Legionară.
Totodată, Parchetul General menționează și că a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București să ia măsuri pentru verificarea existenței în prezent a plăcii de pe fațada imobilului de pe strada Iacob Negruzzi nr. 1 și, în caz afirmativ, potrivit competenței, să se sesizeze din oficiu organele de urmărire penală pentru art. 4 alin. 2 din OUG 31/2002.
Citește și: Cum s-a construit imaginea AUR, partidul parlamentar care a reinventat derapajele pe scena politică
Reamintim că deputatul Silviu Vexler a publicat, pe contul său de Facebook, o imagine cu plăcuța cu Mișcarea Legionară, pusă pe o clădire din Sectorul 1 al Capitalei la începutul lunii martie. La acea adresă, este înregistrat atât sediul Mișcării Legionare și este și locuința lui Șerban Suru, cel care se prezintă drept liderul Mișcării Legionare.
Atunci, el a făcut sesizări către Ministerul Afacerilor Interne și către Ministerul Justiției privind acest caz.
Cum a scăpat liderul Mișcării Legionare de dosarul penal: Este nostalgic, nu e interes public în urmărirea faptelor
Suru a scăpat de urmărirea penală, în februarie 2021, după șase ani de la înregistrarea plângerii penale depusă de Institutul pentru Cercetarea Holocaustului din România Elie Wiesel.
O primă plângere a depus Institutul Elie Wiesel în 2015 privind plăcuța de pe sediul Mișcării Legionare, plângerea fiind conexată, în timp, și cu alte reclamații depuse de institut, pentru comemorărirle făcute de Suru la Tâncăbești, unde a fost împușcat C.Z. Codreanu, alături de legionarii nicadori și decemviri, precum și pentru utilizarea în public a salutului nazist.
Citește și: De ce nu îi pedepsește România pe cei care neagă Holocaustul
Inițial, de caz s-a ocupat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care a clasat pentru prima oară cauza, însă, după o contestație a institutului, PICCJ a dispus infirmarea ca nelegală a ordonanței de clasare și a cerut redeschiderea și reluarea urmăririi penale. Dosarul a ajuns la Parchetul Curții de Apel București, unde a fost reunit cu un alt dosar în care era vizat Suru pentru o altă comemorare la Tâncăbești și efectuarea salutului nazist.
Parchetul CAB a clasat din nou cauza în 2019; Institutul Wiesel a contestat clasarea. În cele din urmă, în octombrie 2020, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a anunțat renunțarea la urmărirea penală și clasarea cauzei pentru Șerban Suru, pentru folosirea salutului fascist, pentru comemorarea lui C.Z. Codreanu la Tâncăbești și pentru amplasarea plăcuței cu „Mișcarea Legionară” pe o clădire din Sectorul 1.
În 2 februarie 2021, Judecătoria Sectorului 2 a confirmat definitiv decizia procurorilor privind renunțarea la urmărirea penală în cazul lui Șerban Suru.
Citește despre traseul plângerilor împotriva lui Suru aici: Șocant: placa pe care scrie "Mișcarea Legionară", afișată public, nu încalcă legea, spun procurorii
Plăcuță cu Mișcarea Legionară, în văzul lumii pe o stradă din Capitală, deși legea interzice
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a apreciat, în ordonanța de clasare, consultată de Newsweek România, că „din probe rezultă doar existența unei grupări restrânse, cu înclinații și viziuni nostalgice, care s-a preocupat să nu întreprindă acțiuni de prozelitism și propagandă”.
Procurorul a mai citat și o opinie oferită de Academia Română, care spune că „întemeietorii Legiunii nu au elaborat o doctrină, accentul punându-se pe crearea elitei politice și educarea tineretului în spirit naționalist, existând o componentă religioasă puternică. Se arată că Mișcarea Legionară nu poate fi inclusă automat în curentul fascist”.
„Analizând actele și lucrările dosarului cauzei se constată că sunt incidente dispozițiile art. 318 Cod de procedură penală privind renunțarea la urmărirea penală față de suspectul Suru Șerban în ceea ce privește realizarea salutului fascist în uniformă legionară, la datele de 14.10.2013, 20.12.2013 și 30.11.2016 și renunțarea la urmărirea penală în cauză privind tăblița cu simbolul legionar de pe imobilul situat în strada Iacob Negruzzi și folosirea simbolurilor legionare, fasciste, cu prilejul evenimentelor din data de 28.11.2015 și din data de 30.11. 2017, cu privire la care s-a început urmărirea penală in rem. Pentru infracțiunile indicate, legea prevede pedeapsa închisorii de a 3 luni la 3 ani și nu este interes public în urmărirea faptelor”.
