„Tot ce am voie să fac în ultimul an este să adun informații și citate pe care le folosesc jurnaliștii. Este o muncă total mecanică." Dorota Nygren, care a realizat timp de 15 ani emisiuni de radio, fiind responsabilă de știri, nu se poate mulțumi cu munca de la arhivă. A fost obligată să renunțe la activitatea redacțională, pentru a primi mult mai puțini bani în arhivă, doar pentru că nu era pe aceeași linie cu șeful ei.
Jurnaliștii nesubordonați
Ea a avut curajul de a critica acapararea televiziunii publice de către guvernul național-conservator PiS. În urmă cu un an, când retorica guvernamentală anti-refugiați devenea tot mai evidentă, jurnalista a refuzat să numească naționalitatea unui marocan, care atacase un preot catolic italian: „Bărbatul ar fi astfel stigmatizat. Naționalitatea sau orientarea sexuală trebuie menționate doar dacă sunt parte din subiect. În acest caz nu conta naționalitatea", explică Nygren. S-a contrat astfel cu șeful ei, care insista asupra menționării naționalității infractorilor. La un tribunal din Varșovia este pe rol procesul intentat de jurnalistă fostului ei angajator, pe care îl acuză de discriminare.
Divizarea mediilor
Jurnalista este una dintre puținii care au rămas în structurile publice după conflictul avut cu fostul ei șef. Din 2015, sute de ziariști și-au pierdut locul de muncă în situații similare. Avocatul Poporului, Adam Bodnar, consideră că lumea media este tot mai politizată. „Până și jurnaliștii independenți, care încearcă să lucreze corect, sunt considerați ca făcând parte dintr-o anumită tabără politică", spune Bodnar în discuția cu DW. El consideră că aceasta este "o gândire tribală" și se referă la "jurnalismul identitar", dat fiind că ziariștii se identifică foarte des cu un partid sau o tabără politică.
Anumite medii național-conservatoare din Polonia au devenit astfel purtători de cuvânt ai guvernului, propagând printre atele și mesaje îndreptate împotriva Germaniei. Însuși Bodnar a fost atacat în această vară, după ce a acordat un interviu DW, în care s-a referit la situația statului de drept, fiind acuzat că reprezintă interesele germane și nu pe cele poloneze. Prin urmare, Bodnar nu se mai miră că DW este pusă la zid, în conflictul dintre președintele federal Frank-Walter Steinmeier și șeful statului polonez Andrzej Duda.
Conflictul dintre președinți
Devenit subiect de dezbatere pe site-urile național-conservatoare, conflictul a izbucnit în timpul Forumului Germano-Polonez de la Berlin, moderat de jurnalista DW Rosalia Romaniec și de Piotr Legutko, de la televiziunea publică poloneză TVP. Romaniec l-a întrebat atunci pe președintele polonez despre soluționarea problemelor ditre Polonia și UE. Răspunsurile acestuia au surprins în mare parte publicul, de exemplu prin remarca referitoare la faptul că presa poloneză este mai liberă decât cea germană, pentru că relatează pe larg despre agresarea sexuală a femeilor de către migranți. Surprinzătoare a fost și analiza realizată de Duda care a explicat că Brexitul este direct legat de interzicerea becurilor clasice în UE.
O întrebare devenită incomodă
Presa apropiată guvernului de la Varșovia o acuză pe jurnalista DW Rosalia Romaniec că pune întrebări incomode și că nu respectă înțelegerile prealabile. "M-au surprins reacțiile vehemente ale presei apropiate guvernului polonez. Asistăm la încercarea de intimidare a celor care pun întrebări critice. L-am întrebat pe președintele polonez ceea ce voiau să afle cei mai mulți invitați din sală", spune Romaniec. Evident că nu au existat niciun fel de înțelegeri prealabile referitoare la întrebări, doar temele au fost împărțite între moderatori: "colegul meu urma să abordeze chestiuni legate de istorie, iar eu să întreb de Europa", explică jurnalista DW.
Jurnalistă DW criticată
După declarațiile șefului statului urmate de intense dezbateri în Polonia, Rosalia Romaniec a devenit ținta unei campanii de defăimare dirjată de mediile online fidele guvernului de la Varșovia. "Dezbaterea s-a transformat într-o demascare publică a șefului statului", se poate citi pe pagina de internet de dreapta "wpolityce.pl", care a calificat evenimentul ca fiind unul scandalos. Redacția pretinde că Duda a fost atacat ca o răzbunare pentru criticile lui la adresa construcției conductei NordStream2. Institutul conservator "Klub Jagielloński" întreabă "Ce naiba vreți voi germanilor?" și îi acuză pe organizatori că au pus la cale "o maimuțăreală". Articolul a fost distribuit pe Twitter de sute de ori.
Politizarea presei
Starea presei din Polonia îi îngrijorează pe reprezentanții organizației internaționale "Reporteri fără frontiere". În raportul de anul acesta, Polonia se situează pe locul 58, alunecând 40 de poziții, după ce în 2015 ocupa locul 18. În raportul citat se face referire la "orbirea politică", în timp ce libertatea presei este considerată ca fiind "una din primele victime ale reformelor PiS".
Jolanta Hajdasz, membră în conducerea asociației naționale a jurnaliștilor polonezi, dominată în acest moment de reprezentanții presei național-conservatoare, se referă la "caracterul ideologic" al raportului. Situația aparent dramatică nu este reală, în opinia lui Hajdasz.
Limbajul noii prese
Libertatea presei nu este periclitată în acest moment, dat fiind că reglementările legale sunt similare cu cele din alte state europene. „De ani buni, libertatea presei nu a mai fost atât de bine repezentată, acum când multe voci, interzise în trecut, pot lua cuvântul", spune Hajdasz.
Asociația jurnaliștilor recunoaște însă pericolul cenzurii. În cadrul conferinței "Cenzura pe internet", organizată de asociația jurnaliștilor și de asociația de apărare a valorilor catolice Ordo Iuris, în această vară, concernul Google a fost acuzat de ștergerea temelor patriotice și creștine din internet.
Hajdasz critică instigarea la ură, prezentă, în opinia ei, peste tot în social media. „Metodele folosite de taberele aflate de ambele părți ale baricadei sunt similare și la fel de puțin elegante. Cuvinte dure, vulgarități, sarcasm, batjocoră. Așa se prezintă lumea noilor medii", explică reprezentanta asociației jurnaliștilor polonezi.
