Interesant este că stațiile de monitorizare a calității aerului au început să înregistreze depășiri noaptea după startul sezonului de încălzire și scăderea temperaturilor.
Cea mai mare poluare a fost înregistrată la stațiile din Chilia, unde depășirile pentru PM2,5 au fost de peste 400%, iar pentru PM10 de aproape 300%, în Pipera unde PM2,5 a atins depășiri de 332%, iar PM10 - 230%, iar în Buftea - PM2,5 - 356%, iar PM10 - 260%.
Și senzorii URAD Monitor au înregistrat depășiri noaptea trecută, la ora 21 fiind aproape toți colorați în roșu. La fel și cei din rețeaua aerlive.ro.
Și rețeaua Ministerului Mediului a înregistrat depășiri, însă noaptea trecută în București doar o singură stație din cele 8 a înregistrat poluarea pentru PM 2,5 și 3 pentru PM 10.
Și anul trecut, din octombrie până în mai, au avut loc depășiri și cu peste 600% pentru poluarea cu praf, noaptea și în weekend, însă autoritățile nu au venit cu explicații clare. De câteva ori, Ministerul Mediului a indicat arderi necontrolate de deșeuri sau vânt puternic.
Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.
”Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.
Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.
PM 2.5: 25 ug/m3 - valoarea-tintă anuală, 20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020.
PM 10, valori limită: 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane.
Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
