Soțul femeii a acordat postului de televizizune Digi 24 o declarație în exclusivitate:
”Duminică şi luni s-a simţit mai rău, în sensul că respira mai greu şi o durea un pic în spate de la inimă. Luni, vorbind cu medicul nostru cardiolog de la Rădăuţi (...) după un consult ne-a spus că Mărioara are apă la plămâni şi la inimă şi trebuie să meargă urgent, să meargă la un spital.
(...)
A urmat protocolul care este acum la spitale, în sensul că declari unde ai fost, ce temperaturi, ce boli, ce te doare. Când au auzit cei de acolo de la spital, de la primiri, imediat au luat-o, cu bagaje cu tot şi au dus-o la Infecţioase. Au băgat-o într-un salon acolo izolată şi acolo, nefiind... acel salon... întotdeauna luau pe cineva, îl izola, băga acolo, îl băga acolo. Nu dezinfecta, nu nimic. Îl băga pe unul, că are, că nu are, îl băga acolo. Şi soţia de acolo a luat bacteria ucigaşă pioceanic şi a luat şi coronavirus pentru că i-a luat probă, bineînţeles şi a izolat-o. Şi au trimis probele la Iaşi şi soţia a fost negativ, testul.
Şi după aceea a urmat o perioadă groaznică pentru soţie până a ajuns în stop cardiac sâmbătă pe 21.
În perioada asta nu a fost tratată nici corect şi nici la obiect şi nici prompt. În sensul că s-a amânat puncţia ca să vadă ce are la plămân, nu ştiu din ce motive... a zis că se absoarbe aşa. Nu s-a absorbit. După patru-cinci zile a venit un medic, i-a făcut puncţie.
A doua zi i-au produs o hemoragie la coaste extraordinar de puternică că i-a curs sângele în după amiaza aia şi toată noaptea. Toate hainele, toate schimburile pe care le-a avut le-a umplut de sânge.
A fost o zi când a trebuit să ţipe Mărioara din rezerva de terapie intensivă de la cardiologie să vină o asistentă că se termină serul.
Vine un doctor, un alt om de ştiinţă, doctor, şi îi face o tomografie cu substanţă de contrast, computer tomograf cu substanţă de contrast că nu îşi dădeau ei seama despre ce e vorba şi că ar fi mai bine să vadă ei nu ştiu. Soţia avea creatinina destul de mare, ei nu s-au uitat la treaba asta sau s-au uitat şi au zis hai că merge, că nu ştiu ce... li s-a comunicat imediat de la Bucureşti să îi facă dializă. Nu i-au făcut. Au spus că rinichii îşi revin, nu e o problemă.
După 30 de ore, au lăsat ca sângele să se strice de tot şi să fie toxic, şi de abia joi după amiază au hotărât să îi facă, deci pe 19 ar veni, să îi facă dializă.
În toată perioada asta din ce în ce mai mulți, soţia vorbea mai greu şi respira mai greu. Vineri am insistat foarte tare, vineri 20, să îi mai facem o probă la coronavirus, să vedem testul, l-a recoltat joi, joi a stat în spital proba, joi noaptea în spital, vineri după amiază era tot în spital proba. Şi am mers şi am luat proba cu acte legale într-o chestie de frig mică dată de cei de la Infecţioase şi am fugit la Iaşi. La ora şase am fost la laborator, la ora 12 noaptea mi-a comunicat că e pozitiv. Dimineaţă s-a dat oficial rezultatul.
Ne sună doamna care răspundea de fenomenul ăsta în judeţ (...) Şi am zis: doamnă, nu este la popas problema asta, este la dumneavoastră în curte la spital. Acolo e bomba atomică. Încă nu se aflase nimic de ce ştim acum.
Și i-am argumentat. Noi am fost în excursie, într-adevăr, am venit, am servit masa cu oameni de 70 de ani şi eu şi soţia ne-am pupat, am dat noroc, nu ştiu. A venit soţia la Suceviţa, a dat bani la toată lumea, salariile, nu s-a întâmplat nimic. A venit în spital la dumneavoastră, i-aţi luat probă, era negativă! Şi acum i-a ieşit pozitiv. De unde credeţi că a luat virusul, întreb eu? Şi în momentul ăla îi cade telefonul din mână şi nu am mai auzit-o vorbind şi nimeni nu a mai venit pe la popas. Şi s-au dus la spital şi a început revoluţia acolo.
Când au coborât-o doctorii, un stop cardiac foarte urât, patru medici şi cu băieţii de la SMURD au reuşit să o resusciteze şi cât de cât au pus-o pe linie, au plecat băieţii la Iaşi cu ea, pe drum a mai făcut un stop şi au scos-o din izoletă că nu puteau să îi facă resuscitare şi au salvat-o.
Au băgat-o imediat pe tot felul de tratamente la terapie intensivă, la contagioase. Şi-au dat tot interesul oamenii ăia. Au stat cu toate aparatele, cu toate substanţele, au încercat cu tot, absolut, tot felul de analize, au ţinut-o încă în viaţă trei zile.
Între timp am primit şi a doua probă că e pozitivă. Aşa s-a terminat soţia mea. Atât a meritat ea. Bătaie de joc în spital la Suceava. I-a dat bacteria ucigaşă şi coronavirusul şi, într-o săptămână a pus-o în sicriu.
Tot fenomenul a fost la spital şi în indolenţa medicilor care s-au ocupat de ea.”
