Legea prevede atât creșterea pensiilor prin majorarea în trepte a punctului de pensie (indicatorul fix în funcție de care sunt calculate pensiile), cât și recalcularea a milioane de pensii aflate în plată.
Fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu, iniţiator al proiectului, a precizat că au fost foarte puţine modificări de făcut, pentru că legea nu a fost declarată constituţională în ansamblul său, ci Curtea a cerut la trei paragrafe să fie nişte clarificări, potrivit Agerpres.
Proiectul legii a fost inițiat de fostul ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, și are un impact bugetar de 33 miliarde de lei în următorii doi ani (peste 8 miliarde de lei în acest an și 25 miliarde de lei anul viitor (sursa). Legea a fost votată de Parlament în 26 iunie, după ce prima sa versiune fusese întoarsă de Curtea Constituțională.
Conform celor adoptate, s-a modificat definiţia stagiului minim de cotizare, fiind eliminată referirea la pensia de invaliditate. În acest sens, stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă şi care nu cuprinde perioadele asimilate.
De asemenea, a fost modificată definiţia pensionarului, în sensul că acesta este "persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege", fiind eliminat stagiul minim de 15 ani pentru acordarea pensiei de invaliditate.
Legea a fost adoptată, iniţial, de Parlament la data de 19 decembrie 2018, iar la data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate a Legii. Astfel, în urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr.138 din 13 martie 2019, a constatat că prevederile art.25 alin.(1) şi art.63 lit.a) şi b) sunt neconstituţionale.
Primele majorări de pensii în concordanță cu noua lege sunt prevăzute pentru luna septembrie. FMI și Comisia Europeană au avertizat că majorările ar putea deveni nesustenabile.
