Istoricul Lucian Boia vorbește despre cum am ajuns la Unire, „imensa realizare a românilor“, într-un context internațional care nu ne dădea nicio șansă să obținem atât Transilvania și Bucovina, cât și Basarabia. Boia mai explică și care sunt cele două mari mituri istorice ale românilor – Dacia antică și Mihai Viteazul, dar și de ce suntem un popor complexat și cum se reflectă acest lucru în relațiile externe.
Pe de altă parte, Ioan Stanomir, profesor de Științe Politice, vorbește despre ce a presupus influența rusească asupra țării noastre și ce putere mai are Rusia, acum, în România. Conform lui Stanomir, comunismul a găsit un pământ fertil în țara noastră, același pământ în care își înfige rădăcinile și regimul Dragnea.
Scriitoarea Ana Blandiana vorbește despre generația de la 1918, care a sfârșit în închisorile comuniste, iar istoricul Mădălin Hodor detaliază prigoana Securității asupra patrioților acelor timpuri.
Tudor Roșu, șeful Secției Istorie de la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, explică de ce prima conflagrație mondială trebuie văzută ca un război de reîntregire națională.
La capătul său de la care „a întârziat“ timp de doi ani, România și-a adăugat o populație de 8,5 milioane de locuitori. După doi ani de lupte, câștiga Basarabia, un teritoriu la care, urmare a alianței inițiale cu Imperiul Țarist, nici nu visa. Părăsită de aliați pe Frontul de Est, România capitulează, în mai 1918, pentru a-și menține identitatea națională.
Războiul civil din Rusia prilejuiește armatei române intrarea în Cernăuți și Unirea cu Bucovina.
Unirea cu Transilvania nu ar fi fost recunoscută de Puterile Aliate dacă armata română nu ar fi ajuns la Budapesta. Regele Ferdinand, care a ales să lupte împotriva Puterilor Centrale și a originilor sale și abilitățile diplomatice ale lui Brătianu au schimbat sorții negocierilor de pace care plecau de la ideea că România pierduse războiul.
Efortul de război românesc a fost colosal: 10% din populație a murit. Rezistența armată a obligat Germania și Austro-Ungaria să mobilizeze importante forțe militare, care ar fi putut schimba soarta conflictului în Vest. A fost un război paradoxal: România înfrântă a câștigat un teritoriu uriaș de 156 de mii de kilometri pătrați.
Citește dosarul integral dedicat Centenarului Marii Uniri
Ana Blandiana - În epicentrul centenarului
Lucian Boia: „Istoria întârziată și mică i-a umplut pe români de complexe“
Ioan Stanomir: „Politicienii au călcat în picioare documentul Marii Uniri“
Mădălin Hodor: Episcopul Hossu și Securitatea
„A fost un genocid al elitelor de la 1918“
Ziua Unirii: Pentru a tempera bucuria, alcoolul a fost interzis
Românii din Covasna acuză trocurile politice în anul Centenarului
Fotoreportaj - Centenarul de la țară. Imagini inedite cu românii de altă etnie
