Vor opta moldovenii pentru UE, în pofida unei campanii susținute a Rusiei? La 20 octombrie 2024, va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, dar, mai important, un referendum pentru a modifica legea fundamentală, prin introducerea unor amendamente care ar facilita integrarea în Uniunea Europeană.
O opțiune puternic pro-europeană a locuitorilor din Republica Moldova ar reprezenta o lovitură puternică pentru Kremlin. Și, cum trupele lui Vladimir Putin sunt ținute departe de Republica Moldova, prin rezistența soldaților ucraineni, Moscova lucrează cu ce poate pentru a deraia referendumul.
Astfel că a dezlănțuit milioane de dolari în numerar și o campanie furibundă de dezinformare, prin intermediul unei armate de conturi de social media, lideri de opinie sau membri ai clerului ortodox subordonat patriarhiei lui Kiril.
Un blitzkrieg nevăzut
Într-o declarație pentru publicația Politico, Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională al Republicii Moldova, a invocat un „atac fără precedent“ de tactici hibride în perioada premergătoare votului.
„Ne confruntăm cu o strategie înfricoșătoare: exploatarea fricii – în special frica de război“, a spus el. „Mașina de dezinformare a Rusiei leagă, pentru prima dată, în mod periculos aspirația Moldovei de a adera la UE de amenințarea războiului în interiorul granițelor noastre“.
Potrivit lui Secrieru, președintele pro-european Maia Sandu este ținta centrală a unui „blitz digital nevăzut“ menit să delegitimizeze legăturile tot mai puternice ale țării cu Occidentul.
Agențiile de informații ale Kremlinului, a spus el, „inundă peisajul politic cu partide și candidați clonă, de la pro-ruși declarați la falși pro-europeni“.
Într-o analiză a Centrului de Studii din Europa de Est din Stockholm, consultată de aceeași publicație, se afirmă, de asemenea, că Rusia finanțează în mod activ o mână de grupuri de opoziție și că activiștii - unii recrutați prin cluburi sportive locale - au fost instruiți în Rusia despre cum să provoace polițiștii, forțând utilizarea gazelor lacrimogene. Platformele de social media, precum TikTok și Telegram au fost, de asemenea, folosite pentru a viza tinerii.
Moldova a interzis recent cinci instituții mass-media de stat ruse, iar Secrieru a spus că țara își intensifică acum apărarea împotriva atacurilor cibernetice.
Potrivit unei comunicări oficiale a Poliției, numai în luna septembrie, în Republica Moldova au intrat, dinspre Rusia, 15 milioane de dolari, într-un număr de 130.000 de conturi. Beneficiarii au fost instruiți să racoleze persoane care să voteze negativ la referendum. Acțiunea avea loc cu sprijinul lui Ilan Șor, oligarh moldovean care a părăsit țara, condamnat fiind pentru participarea la devalizarea sistemului bancar – celebrul „furt al miliardului de dolari“. Pe numele lui a fost pronunțată, în lipsă, o condamnare definitivă la 15 ani închisoare.
Potrivit autorităților de la Chișinău, un număr de 130 de lideri teritoriali dirijau activitatea grupului, elaborând listele cu datele de identitate a persoanelor racolate (activiști și simpatizanți) de către președinți de sector, după care le transmiteau organizat în Federația Rusă pentru a înregistra și deschide conturi bancare în banca comercială PromsveazyBank.
Au fost efectuate rețineri și au fost confiscate numeroase dispozitive electronice.
Ce spun rușii despre Europa
Unele dintre principalele narative rusești sunt expuse într-un raport privind referendumul de la 20 octombrie realizat de organizația ExpertForum din București.
De exemplu, referendumul ar fi organizat cu încălcarea normelor legale și democratice, reprerzintă o schemă de fraudare a alegerilor prezidențiale sau un vot pro-referendum ar echivala cu un vot pro-Maia Sandu.
În același timp, are loc o acțiune intensă de discreditare a Uniunii Europene și a Occidentului, în general.
Canalele pro-ruse, diseminate apoi pe rețelele sociale de armatele de troli, susțin că referendumul va atrage după sine falimentarea agricultorilor și vinificatorilor moldoveni, care nu vor face față concurenței cu UE. De fapt, agricultorii și vinificatorii sunt demult prezenți pe piața unică a UE, după ce tocmai Rusia le-a închis porțile. Ei beneficiază de acces liber pe piața blocului comunitar și tocmai aceasta a făcut ca producătorii moldoveni să se adapteze.
Teza „sărăcirii moldovenilor“ după referendum nu rezistă nici ea unei minime analize. Fie și un singur contraargument o poate desființa: România. De la aderarea din 2007, distanța dintre România și Republica Moldova, în materie de PIB/locuitor, salariu mediu, dezvoltare socială s-a mărit considerabil – înseamnă că România a făcut alegerea corectă.
De altfel, impactul aderării Republicii Moldova la UE – care, oricum, nu se va produce imediat după acest referendum ci la ani buni după – nu va fi de intensitatea pe care o reclamă detractorii. Din 2013, Republica Moldova a semnat acordul de asociere cu UE și beneficiază de access privilegiat pe piețe. Între timp, UE a devenit principalul partener comercial, devansând cu mult Rusia. Mai mult, Chișinăul a făcut pași decisivi pentru diversificarea resurselor energetice și eliminarea dependenței de Rusia.
Frica de război, pierderea tradițiilor…
Desigur, este promovat intens „pericolul războiului“. Propaganda rusă pune semnul egalității între NATO și UE, spunând că aderarea la UE presupune, în mod obligatoriu, aderarea la NATO. Iar dacă opțiunea pro-UE întrunește opțiunile majorității electoratului, acest lucru nu este valabil pentru Alianța Atlantică. Rezultatele deceniilor de îndoctrinare sovietică își spun cuvântul. Iar propaganda rusă știe asta.
De aici, idea că un „da“ la referendum ar pune Republica Moldova pe picior de război cu Rusia. Dar cum de celelalte state membre ale UE nu sunt în război cu Rusia, pe baza aceleiași logici? Kremlinul nu răspunde la această întrebare.
Evident, nu sunt uitate chestiunile identitare. Preoți ortodocși, subordonați patriarhiei ruse a lui Kiril, le spun enoriașilor că adoptarea referendumului ar duce la ștergerea tradițiilor moldovenilor, că i-ar pune pe copiii acestora în pericol față de „propaganda gay“, spre exemplu, prin înființarea toaletelor unisex în școli.
Există însă și o variantă „soft“ a propagandei ruse, care se adresează celor indeciși, care încă își mai pun întrebări cu privire la validitatea opțiunii europene. Platforma se intitulează nuacum.eu, iar discursul ei nu respinge cu totul integrarea europeană. Spune doar că un asemenea pas, atât de important și cu beneficii certe pe termen lung, trebuie mai bine cumpănit, că e nevoie de o pregătire mai îndelungată, că o aderare rapidă ar fi periculoasă pentru țară. Deci… acum nu e momentul.
Platforma este animată de Octavian Calmîc, fost vicepremier și ministru al Economiei în guvernul Pavel Filip, controlat la vremea respectivă de oligarhul Vladimir Platotniuc, pus sub acuzare în același caz al furtului unui milliard de dolari din bănci, reprezentând la data respectivă cam 13% din PIB-ul
republicii.
Cu toate acestea, un sondaj publicat la începutul lunii octombrie la Chișinău indică faptul că sprijinul pentru opțiunea pro-UE a etățenilor care optează pentru vectorul european al țării a crescut de la 57 la sută în aprilie 2024, la 63 la sută, în septembrie.
Dar, în mod curios, moldovenii par a nu fi siguri de propria opțiune: doar 53 la sută consideră că majoritatea susține referendumul, 33 la sută că nu susține, iar încă 15 la sută nu sunt în totalitate convinși. Cu alte cuvinte, intensitatea propagandei rusești îi face pe mulți să se teamă de rezultat.
