Referendumul pentru familie. Cronica unui eșec surpriză

Pragul pentru validare era de 30%. În primele ore de după dezastru, liderii PSD au dispărut din spațiul public. Doar Codrin Ștefănescu a fost trimis să susțină că prezența a fost „gigantică“ și că eșecul este al „României și al românilor“, nu al PSD.

USR, singurul partid parlamentar care a boicotat referendumul, a apreciat că rezultatul este „un vot de neîncredere în Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, cei care au crezut că îi pot manipula pe români prin frică și minciună“.

Dragnea se străduie, dar nu reușește

Guvernul PSD a făcut tot posibilul ca acest referendum să reușească: prin ordonanță de urgență a permis să se voteze timp de două zile și a desființat mai multe prevederi anti-fraudă. De exemplu, sistemul electronic pentru prevenirea votului multiplu nu a fost utilizat, pe motiv că nu este timp pentru implementarea sa.

Pragul de prezență a fost redus printr-o decizie a Autorității Electorale Permanente, prin eliminarea din numărul total al alegătorilor, de circa 18,9 milioane, a celor cu domiciliul declarat în străinătate, adică peste 200.000 de cetățeni.

Cu toate acestea, prezența în județele controlate de baronii PSD a fost slabă, sub cea din județul Bihor, unde s-a mobilizat comunitatea neoprotestantă. Interesant a fost că Gabriela Firea, primarul Capitalei aflat în conflict cu
Dragnea, nu a participat deloc la mobilizarea alegătorilor, în ziua votului.

PROTEST LA URNE. Doi dintre membrii secției unde a votat Liviu Dragnea l-au lăsat pe acesta cu mâna întinsă, când liderul PSD a vrut să le-o strângă pe a lor

Ea a votat discret, fără să anunțe presa și nu a postat, pe Facebook, niciun mesaj clar, de încurajare a
alegătorilor pentru a se prezenta la urne. Doar 15% din bucureșteni au venit la vot. În plus, în Sectorul 3, condus de Robert Negoiță, și el un contestatar al lui Dragnea, prezența a fost foarte mică, puțin peste 13%.

Și ALDE, deși oficial anunțase că susține familia tradițională, a avut o prezență discretă în ziua votului. Nici Călin Popescu Tăriceanu nu a anunțat presa când și unde votează.

Lăsați cu mâna întinsă

Un incident neobișnuit a avut loc la secția de votare din București, de la Liceul Jean Monet, unde votează politicienii cu domiciliul în Cartierul Primăverii. Doi membri ai biroului secției de votare, de la PNL și USR, au refuzat să dea mâna cu Liviu Dragnea și Traian Băsescu. „Cei șapte ani de acasă“, a comentat liderul PSD, care a venit singur, fără iubita sa, Irina Tănsase. „Era un domn care citea o carte, ceea ce arată că şi comisia e politizată, probabil era un PSD-ist înrăit. Nu m-a deranjat. Prostia nu poate să te deranjeze, doar o compătimeşti“, a fost și reacția lui Traian Băsescu.

PNL, mai divizat ca niciodată

Liderul PNL, Ludovic Orban, a fost un susținător ferm al acestui referendum, dar unii dintre colegii săi au avut o opinie diferită. Imediat după eșecul consultării, au început și atacurile împotriva lui Orban. Adriana Săftoiu, Alina Gorghiu, Mihai Voicu, Iulia Scântei, Mara Calista și Cătălin Predoiu au postat duminică seara, pe Facebook, un mesaj comun împotriva conducerii PNL, despre care spun că dezbină și propune o politică retrogradă.

„Conducerea PNL a aruncat partidul într-o nouă aventură și către un nou eșec politic care ne-a rupt de 70% din electoratul liberal. Conducerea PNL nu unește, ci dezbină. Nu modernizează, ci propune o politică retrogradă. #ajunge”, este mesajul postat de liderii PNL, pe paginile personale de Facebook. Pe grupul intern al partidului, Mihai Voicu a cerut și demisia lui Robert Sighartău, secretarul general al partidului.

Dar, în 2016, Alina Gorghiu a fost cea care a semnat un protocol de susținere a Coaliției pentru Familie.

Iohannis și biserica sa, împotrivă

Șeful statului a votat, dar a făcut-o astfel încât să arate că este împotriva acestei consultări. El s-a prezentat la secția de votare duminică seara, târziu, fără să fie însoțit de soția sa și refuzând să facă declarații către presă. Biserica Evanghelică, din care face parte, s-a opus referendumului.

„Un referendum care este iniţiat de o putere dictatorială şi distructivă şi care încalcă valorile democratice şi de demnitate umană cele mai elementare nu poate fi susţinut“, a arătat și Biserica Evanghelică.

Plebiscitele, tot mai neinteresante

La referendumul din 2003, pentru modificarea Constituției, au votat 9,9 milioane de cetățeni, adică peste 54%. Totuși, guvernarea Năstase a întins votul pe două zile, iar urna mobilă a fost folosită masiv.
În mai 2007, la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu prezența a fost de 8,1 milioane de alegători, adică 44,5%. Referendumul a fost invalidat.
În noiembrie 2007, la referendumul inițiat de președintele Traian Băsescu și organizat concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, referitor la introducerea votului uninominal, prezența a fost de doar 4.85 milioane de alegători, adică puțin peste 26%. Din nou, consultarea a fost invalidată.
În 2009, puțin peste 50% din alegători (9,32 milioane) votează la referendumul consultativ pentru introducerea Parlamentului unicameral, cu 300 de deputați. Referendumul a fost valid, dar n-a fost pus în aplicare nici azi.
În 2012, noul referendum pentru demiterea lui Traian Băsescu este invalidat după multe controverse. Prezența a fost de 46,24%, deși USL a contestat-o. După această ultimă consultare a intrat în vigoare legea prin care referendumurile naționale necesită un prag de prezență de doar 30%.

Read the English version here.