El a arătat că majoritatea furnizorilor nu au emis încă facturi pentru consumul aferent lunii noiembrie, din lipsa normelor de aplicare a Legii 259 privind plafonarea şi compensarea facturilor, deşi legea se aplică de la 1 noiembrie.
„Am văzut şi noi săptămâna trecută un proiect de ordin privind aceste norme şi am trimis punctul nostru de vedere. Sper că iniţiatorii acestor norme vor ţine cont de observaţiile noastre, pentru că riscul de a crea blocaje în piaţă este destul de mare. Vă dau un exemplu: în actuala formă a legii şi a normelor, ANRE nu poate calcula preţul mediu de achiziţie a energiei electrice şi gazelor după fiecare lună închisă pentru această perioadă. Va trebui să se închidă întreaga perioadă noiembrie 2021 - martie 2022 pentru a determina fiecare furnizor în parte ce compensări trebuie să primească de la buget pentru a acoperi pierderile datorate plafonării preţurilor. Acest lucru în cazul multor furnizori, mai ales în cazul celor mici, înseamnă faliment garantat", a susţinut oficialul ANRE, în cadrul Forumului Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence şi Asociaţia Energia Inteligentă.
Citește și: EXCLUSIV Ce crede Câciu că-l recomandă: Am 600 de articole pe zona fiscal-bugetară și macroeconomie
Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare trei furnizori se pregătesc să iasă din piaţă.
„În ultimele trei sau patru săptămâni, ca urmare a situaţiei financiare a unor furnizori, deja peste 50.000 de clienţi de gaze naturale au ajuns la furnizorii de ultimă instanţă şi până la sfârşitul lunii este posibil să apară... deja sunt semne de la doi furnizori că au probleme cu plata facturilor de transport şi echilibrare către Transgaz. Acest lucru ar însemna încă 9.000 de clienţi. Iarăşi, câteva semne îngrijorătoare de la un mare furnizor care are spre 20.000 de clienţi, deci până la sfârşitul lunii sau mijlocul lunii decembrie ar putea să apară 10.000, chiar 20.000-30.000 de clienţi care trebuie transferaţi la furnizorii de ultimă instanţă (FUI)", a spus Nagy-Bege.
Probleme sunt şi în cazul furnizării de ultimă instanţă, adică al consumatorilor care rămân fără furnizor.
Citește și: Richard, asasinul lui Emi Pian, și frații Ciprian și Grațian Pian, cât pe ce să scape din arest
„Având în vedere că aceşti clienţi preluaţi în regim de ultimă instanţă înseamnă un efort financiar impredictibil, adică FUI nu ştie câţi clienţi şi când urmează să preia, achiziţia gazelor pentru alimentarea acestor clienţi se face din pieţele spot sau chiar din piaţa de echilibrare, unde preţurile sunt cele mai mari. Cred că este principalul motiv pentru care avem deja trei furnizori de ultimă instanţă, din cei şase calificaţi, care au semnalat autorităţii că renunţă la această calitate de FUI. Dacă ne întrebăm de ce se întâmplă acest lucru, sunt două sau trei cauze: în primul rând evoluţia preţurilor, care generează acest fenomen de abandon al clienţilor - este un cuvânt urât, dar asta este situaţia - abandonul clienţilor de către unii furnizori care decid să iasă din piaţă pentru că pur şi simplu nu fac faţă preţurilor din piaţă”, a mai arătat reprezentantul ANRE.
El a nu a precizat la ce furnizori de ultimă instanţă se referă. Până acum, Engie România a anunţat că renunţă la acest statut, iar, potrivit informaţiilor AGERPRES, ceilalţi doi sunt CEZ Vânzare şi CIS Gaz.
„Vedem că deja 7 sau 8 companii s-au retras din piaţă şi, oricât de mare ar fi un FUI, să preia zeci de mii de clienţi de pe o zi pe alta este un efort financiar mare şi un risc greu de asumat de oricine”, a mai spus Nagy-Bege.
La apariţia acestei situaţii a contribuit şi Legea 259, cea care prevede plafonarea şi compensarea facturilor, întrucât şi preţul de ultimă instanţă a fost plafonat, a mai spus el.
„Vedem că încasarea diferenţelor de sume dintre valoarea plafonată şi preţurile din contracte este deocamdată sumbră şi e posibil ca înainte de aprilie sau mai să nu vadă furnizorii aceste diferenţe”, a completat vicepreşedintele ANRE.
