O țară poate fi subjugată prin forța armelor și prin teroare. S-a întâmplat imediat după Cel de-al Doilea Război Mondial când, în România, a fost impus, cu forța, comunismul.
România era, la acea dată, probabil cel mai refractar stat balcanic la comunism și tot ceea ce propunea el: colectivizare, centralizare, partid unic etc. Partidul Comunist Român avea, în 1944, puțin peste 1.000 de membri.
În următorii ani de după încetarea războiului, armata sovietică s-a mutat în România (până la retragerea din 1958), pușcăriile s-au umplut de „dușmani“ ai regimului comunist, poliția politică a preluat controlul societății, instaurându-se un regim opresiv.
Astăzi, poți impune o ideologie de la distanță: prin propagandă și știri false distribuite pe rețelele de socializare.
Mai subtil și având drept „țintă“ populația cu școală, propaganda se poate face, eficient, și prin cultură.
Rusia a înțeles acest aspect și, imediat ce a semnat un acord politic, a deschis centre culturale în marile orașe din România.
Și noi am avut acordul Moscovei pentru deschiderea un centrul cultural în Capitala Rusiei încă din 2013. Nu am făcut-o.
Negocieri Lavrov-Corlățean, pe teme culturale
În România funcționează „Centrul Rus de Știință și Cultură“, negociat la o întâlnire din 2013 a ministrului de Externe de atunci, Titus Corlățean, cu Serghei Lavrov.
Corlățean este, astăzi, senator PSD, iar Lavrov este portavocea lui Putin, păstrându-și portofoliul de ministru de Externe. „Centrul Rus de Știință și Cultură“ funcționează din anul 2015.
Anunțul deschiderii centrului a fost făcut chiar pe siteul ambasadei Rusiei la București, instituție care, azi, răspândește, masiv, știri false despre războiul din Ucraina.
Titus Cărlățean alături de Serghei Lavrov în 2013
„Pe data de 11 mai la ora 18.30 la cinematograful Eforie (Bucureşti, str. Eforie nr. 2) începe Festivalul de Film Puterea Memoriei. Acesta va fi şi primul eveniment din şirul acelora care vor marca deschiderea Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură la Bucureşti“, potrivit anunțului din 2015.
Războiul a închis centrul cultural
Centrul Rus de Știință și Cultură a funcționat până la începerea invaziei ruse din Ucraina. Centrul s-a închis brusc, iar pagina de Facebook a fost suspendată. Pe pagina de Internet a Centrului scrie: „temporar înschis“.
Deschiderea Centrului Rus de Știință și Cultură a fost o inițiativă a guvernului condus de Victor Ponta, care dorea să „reîncălzească“ relațiile cu Rusia.
Corlățean la Moscova: interese comune
„În perioada 8-10 iulie 2013, ministrul român de Externe, Titus Corlățean, a efectuat o vizită la Moscova la invitația omologului său rus, Serghei Lavrov.
Cei doi oficiali au avut un aprofundat schimb de opinii cu privire la stadiul actual al relației bilaterale româno-ruse, evaluând perspectivele de dezvoltare în continuare a dialogului și cooperării dintre România și Federația Rusă în perioada următoare.
Au fost abordate mai multe aspecte ale agendei bilaterale: dialogul politic, cooperarea economică și culturală, perspectivele de modernizare a cadrului legal și agenda regională, internațională și de Securitate…
„Sper să fim în măsură
de ambele părţi să
inaugurăm aceste
institute, centre culturale
în România și în Rusia“.
Titus Corlățean (2013)
Ministrul Titus Corlățean s-a întâlnit cu președintele Comisiei mixte interguvernamentale româno-ruse de cooperare economică și tehnico-științifică, Konstantin Kosachev, cu președinții Comisiilor pentru Afaceri Externe ale celor două Camere ale Adunării Federale a Rusiei, Mihail Margelov și Alexei Pușkov, și a ținut prelegeri la Academia Diplomatică a Ministerului Rus al Afacerilor Externe cu tema «România și Rusia: provocări comune, interese comune»“, potrivit site-ului MAE.
Centrul cultural rus din Capitală, negociat la Moscova
Vizita la Moscova avea să se încheie cu semnarea unor acorduri bilaterale. Printre ele, și unele în domeniul schimbului și cooperării culturale. Lucruri menționate de Corlățean într-un
interviu tot din 2013.
Realizator: Aşa cum aţi putut afla, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi-a încheiat vizita la Moscova, prima întâlnire la acest nivel după februarie 2009. Relaţiile bilaterale, dialogul politic, dar şi tematica economică au fost pe agenda discuţiilor ministrului Corlăţean cu interlocutorii săi de la Moscova. Corespondentul nostru în Federaţia Rusă, Alexandr Beleavski, l-a întrebat pentru început pe ministrul de Externe Titus Corlăţean cum apreciază rezultatele convorbirilor de la Moscova.
Titus Corlăţean: Cred că putem concluziona la nivelul delegaţiei române că a fost o vizită utilă, cu o agendă şi cu spiritul în care s-a discutat, constructive, cu deschidere şi acest lucru este un lucru bun. Este prima vizită la nivel bilateral la nivelul miniştrilor de Externe din România şi Federaţia Rusă după patru ani, ceea ce înseamnă foarte mult ţinând cont de dinamica relaţiilor internaţionale….
Reporter: Probabil că mai clar se poate discuta despre momentul deschiderii Institutului Cultural Român la Moscova.
Titus Corlăţean: Este un acord bilateral interguvernamental pe care l-am semnat la finalul întâlnirii cu ministrul rus de Externe, un acord valoros, negocierea a durat ceva timp, mă bucur că am reuşit să finalizăm negocierile, să semnăm acest acord, care presupune deschiderea Institutului Cultural
Român la Moscova şi respectiv a Centrului Cultural Rus la Bucureşti. Eu sper că, după semnarea acestui acord, anul viitor să fim în măsură de ambele părţi să inaugurăm aceste institute, centre culturale. (Interviul a apărut la Radio România Actualități)
Ce vrea să facă Centrul. Varianta oficială
Centrul Rus de Știință și Cultură avea să se deschidă în mai 2015. Cum site-ul este, acum, închis, ca și pagina de FB, putem afla cu se ce ocupă (oficial) Centrul dintr-un interviu oferit de Mihail Davidov.
Acesta este directorul Centrului și consilier în cadrul Ambasadei. El zice că popoarele noastre ortodoxe au mai multe asemănări decât deosebiri și că vrea să aducă limba și cultura rusă mai aproape de români.
Andrei Marga a deschis Centrul Cultural Rus din Cluj
Într-un comunicat, preluat de Radio România Cultural, Centrul își prezintă obiectivele la cinci ani de la înființare (2020): „Principalele obiective ale activității CRȘC sunt reprezentate de popularizarea culturii și artei rusești, sprijinirea învățării și predării limbii ruse, informarea operațională și obiectivă a românilor cu privire la principalele evenimente ale politicii externe și interne a Rusiei care să faciliteze implementarea programelor ruso-române comune în domeniul umanitar, cultural, științific, tehnic și educațional“.
Mihai Davidov, în relații bune cu un spion
Mai multe publicaţii mass-media cehe au citat surse anonime din cadrul serviciilor de informaţii, potrivit cărora persoana prinsă asupra sa cu o toxină din seminţe de ricin este un cetăţean rus pe nume Andrei Konchakov.
Toxina din seminţe de ricin este o temută otravă fără antidot, preferată de asasini.Andrei Konchakov îi oferă pe Facebook „like“-uri directorului Centrului de științe rus de la București, Mihail Davidov.
Rusia culturală și la Cluj în vremea lui Magda
Rusia a deschis un centru cultural la Universitatea Babeș Bolyai pe când aceasta era condusă de Andrei Marga, un filosof cu simpatii marxiste declarate. Centrul a fost inaugurat înainte de semnarea acordului Lavrov – Corlățean.
Fostul rector al UBB Cluj, Andrei Marga, și (ex) ambasadorul Rusiei la București, Alexander Anatolievici Churilin, reprezentantul Fundației Russkiy Mir, au inaugurat la Cluj-Napoca, marți, 29 noiembrie 2011, Centrul Cultural Rus.
„Putem spune că ne îndeplinim obiectivul și datoria de a asigura accesul la o altă cultură majoră a lumii - la cultura rusă… Este vorba, în al treilea rând, de a satisface interesul noilor și vechilor generații de a cunoaște cât mai direct, cu ajutorul unui centru cultural specializat, dezvoltările actuale, științifice, tehnologice, culturale, politice și spirituale din dinamica Rusie a zilelor noaste“, a spus Marga.
Andrei Marga era programat de Partidul Comunist să redacteze o lucrare ce trebuia să apară în 5.000 de exemplare, în 1990: „Raționalitate, comunicare, argumente“, după cum a scris Newsweek România. Revoluția a oprit lucrarea de la tipar.
Valeri Kuzmin, la centrul rus de științe
Ambasadorul rus la București a participat la numeroase evenimente „culturale“ desfășurate la Centrul Rus de Știință și Cultură din București. La 9 mai 2020, a fost lansat proiectul „Nimeni nu este uitat, nimic nu este uitat“.
Au fost prezentate fotografii de arhivă din perioada Celui de-al Doilea Război Mondial și afișe sovietice de epocă. La rubricile „Expoziții virtuale“ și „Video“, vizitatorii au găsit informațiile despre luptele Armatei Roșii în perioada Marelui Război pentru Apărarea Patriei.
„Calea spre Victoria din Mai 1945 a traversat multe încercări și sacrificii. Popoarele URSS au avut pierderi umane de circa 27 de milioane în decursul acestei mari tragedii din istorie“, a spus Kuzmin uitând să menționeze atrocitățile comise de armata sovietică eliberatoare în România. Chiar mult după încetarea războiului mondial.
Am avut șef la ICR Moscova
În timp ce Rusia a deschis două centre culturale la Cluj și București, ICR Moscova nu a mai apărut. Deși România a început pregătirile din timp.
În 2013, a fost ales și șeful ICR Rusia. „Institutul Cultural Român pregătește deschiderea unui Institut Cultural Român la Moscova, în cadrul acordului dintre România și Federația Rusă.
Centrul de Știință rus din București
Conducerea Institutului Cultural Român a desemnat-o pe doamna Florina Mohanu, conferențiar universitar și director al Centrului Cultural Rus din cadrul Academiei de Studii Economice din București, să coordoneze organizarea Institutului Cultural Român la Moscova, urmând să preia direcțiunea acestuia“, potrivit ICR.ICR Moscova nu a fost niciodată deschis, demersurile fiind tergiversate un deceniu.
Deschiderea ICR Moscova, în reevaluare
„În prima fază, a fost avută în vedere deschiderea reprezentanței ICR din capitala rusă în complexul de clădiri aparținând Ambasadei României la Moscova, dar soluția identificată inițial nu a putut fi implementată, întâmpinând limitări de natură juridică și practică“, se arată într-un răspuns al MAE pentru Newsweek România.
„În ultimii ani, pandemia de COVID-19 a marcat negativ și procesul de deschidere de noi reprezentanțe ICR în străinătate, în condițiile în care activitatea institutelor s-a mutat aproape exclusiv în spațiul virtual.
Cu toate acestea, au fost continuate demersurile și a fost reluat procesul de evaluare a modalității optime de funcționare a ICR Moscova, fiind realizată o analiză cuprinzătoare a situației locative a centrelor/institutelor culturale ale altor state în capitala rusă.
De asemenea, au fost intensificate demersurile pentru identificarea unui spațiu adecvat și sustenabil pentru desfășurarea activității ICR Moscova.
În condițiile agresiunii ruse împotriva Ucrainei și a reacției unitare a comunității europene și euroatlantice față de efectele încălcării flagrante de către Rusia a dreptului internațional, este reevaluată oportunitatea realizării în viitorul apropiat a obiectivului deschiderii unei reprezentanțe ICR la Moscova“, ne-a precizat MAE.
